Infofinanciar > Info > Risc major pentru independența justiției! Dana Gîrbovan: „Legea va permite interferența serviciilor prin ofițeri acoperiți”
Info

Risc major pentru independența justiției! Dana Gîrbovan: „Legea va permite interferența serviciilor prin ofițeri acoperiți”

Dana Gîrbovan, sursă foto Libertatea
Dana Gîrbovan, sursă foto Libertatea

Marți, 11 octombrie, Comisia specială comună pentru examinarea inițiativelor legislative din domeniul justiției a votat posibilitatea reintroducerii protocoalelor și actelor secrete în justiție, transmite Dana Gîrbovan, președintele Curții de Apel Cluj și al Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, pe pagina sa de Facebook.

Comisia urmează să voteze azi menținerea sau golirea de substanță a garanțiilor legate de interferența serviciilor de informații în justiție. Este vorba despre al doilea set de garanții existente în legea în vigoare, ce privesc problema lucrătorilor acoperiți din justiție. Conform judecătoarei Dana Gîrbovan, dacă această Comisie va respinge amendamentele UNJR (asociația pe care o conduce), ale AMR (Asociația Magistraților din România) și AJADO (Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului), „legea va permite interferența serviciilor în justiție prin ofițeri acoperiți, colaboratori sau informatori, într-o manieră mult mai gravă chiar față de cea din perioada „câmpului tactic” din justiție”.

Legea care vrea să distrugă independența justiției

Dana Gîrbovean explică faptul că proiectul trecut de Camera Deputaților elimină trei garanții esențiale din legea privind statului judecătorilor și propucărorilor. Ele sunt legate de faptul că serviciile nu pot interfera în justiție.

„1. Personalul auxiliar şi conex vor putea fi lucrători operativi, colaboratori sau informatori ai serviciilor de informații

Textul adoptat de Camera Deputaților şi supus dezbaterilor în Comisia comună la Senat exclude grefierii şi tot restul personalului instanţelor – cu excepţia judecătorilor şi procurorilor – de la interdicţia de a fi ofițer acoperit, colaborator sau informator al serviciilor de informaţii.

Aceasta interdicție a fost instituită prin legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor în 2005, pentru tot personalul instanțelor, nefiind cuprinsă în legea privind statutul personalului auxiliar, în vigoare în acest moment.
Practic, din momentul în care va intra în vigoare această lege şi până, eventual, se va adopta această interdicție printr-o altă lege, grefierilor şi celorlalte categorii de personal le va fi permis să fie ofiţeri acoperiţi, colaboratori sau informatori ai serviciilor de informaţii.

Grefierul este cel care sprijină judecătorul, este persoana cea mai apropiată de acesta, prin specificul muncii sale, iar încrederea pe care judecătorul o are în grefier este esențială. Această modificare va distruge această încredere, dincolo de faptul că încrederea în actul de justiție în sine se va prăbuși, câtă vreme nu vom mai ştii, în instanţe și parchete, cine ce calitate are”, explică Dana Gîrbovan.

Recrutarea judecătorilor în SRI nu va mai fi infracțiune

„2. Se abrogă infracţiunea ce constă în recrutarea şi tentativa de recrutare a judecătorilor şi procurorilor de către serviciile de informaţii

Acest text avea un puternic caracter desuasiv şi proteja justiţia de tentativele de interferenţă ale serviciilor de informaţii. Textul nu a avut nici o problemă de constituţionalitate, iar argumentul că locul lui nu este în această lege a fost susţinut şi în 2018, nefiiind însă validat de Curtea Constituţională”, scrie Dana Gîrbovan.

Ultimul punct pe care pune accent este diminuarea garantării unui control efectiv și eficient al CSAT privind calitatea de lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informații.

„Legea în vigoare obligă CSAT să îţi asume rezultatul verificărilor şi să ateste că judecătorii şi procurorii NU au calitatea amintită.

Reamintesc că, în 2016, când UNJR si AMR au cerut CSAT sa facă public rezultatul verificărilor, ni s-a spus că nici un judecător sau procuror nu este ofițer acoperit. Am cerut în perioada respectivă, în mod susținut, o copie după un act oficial ce atesta rezultatul, asumat de CSAT sub semnătură. Nu am primit niciodată un răspuns, pentru că, în realitate, CSAT nu îşi asumă răspunderea pentru astfel de răspunsuri.

Acesta a fost scopul reglementării din 2018, ce prevedea ca «rezultatul verificărilor făcute de CSAT se comunică din oficiu Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorului sau procurorului vizat, precum și, la cerere, oricărei persoane. Actul Consiliului Suprem de Apărare a Țării prevăzut la alin. (5) poate fi contestat în instanță, în termen de 3 luni de la data la care a luat la cunoștință, de către orice persoană care justifică un interes legitim».

Modificarea propusă și votată de Camera Deputaților golește de conținut eficiența controlului CSAT, acesta trebuind să trimită un răspuns scris şi asumat doar atunci când constată calitatea de ofițer acoperit, colaborator sau informator al unui secret, nu și atunci când atestă că un judecător sau procuror anume NU este ofițer acoperit”, este de părere Dana Gîrbovan.