În ultimele luni, China a dat insulei democratice Taiwan, și restului lumii, un indiciu al puterii sale militare în creștere, cu Xi Jinping la conducere. Sfera informațională a insulei a fost bombardată cu atacuri cibernetice coordonate și campanii de dezinformare. Lucru care a avut loc în perioada premergătoare alegerilor din Taiwan din ianuarie. Beijingul revendică Taiwanul ca fiind al său. Țara nu a exclus utilizarea forței pentru a aduce insula sub controlul său.
După inaugurarea guvernului taiwanez luna trecută, puterea militară chineză a fost pusă în evidență. Forțele armate chineze încercuind Taiwanul în cadrul a două zile de exerciții. În timpul cărora, presa de stat chineză a difuzat un videoclip animat care arată rachete ce plouă asupra principalelor orașe taiwaneze. După exerciții, un purtător de cuvânt militar chinez a declarat că forțele armate ale țării au rămas pe deplin pregătite, foarte vigilente și gata să acționeze.
Xi Jinping vrea să atingă supremația militară
Mai târziu, în luna mai, cel mai nou și mai avansat portavion al Chinei a plecat, de asemenea, din Shanghai pentru primele sale teste pe mare. Plasând marina chineză pe locul al doilea după Statele Unite în ceea ce privește numărul de portavioane din flota sa. Dar, în ciuda demonstrației neîncetate și a sofisticării tot mai mari a armatei, unii analiști se întreabă cât de multă încredere are președintele chinez Xi Jinping în forțele sale armate.
Xi Jinping prezintă un steag forței de sprijin informațional a armatei chineze la înființarea sa în aprilie. Sursă foto: Arhivă
Săptămâna trecută, Xi a declarat la o conferință militară că există „probleme adânc înrădăcinate”. Care se găsesc în cadrul forțelor armate și că schimbarea este necesară. Comentariile sale au urmat unei ceremonii din aprilie. În care a dezvăluit cea mai mare reorganizare a armatei chineze din ultimii aproape 10 ani. „A fost un șoc și arată că Xi nu este mulțumit de structura existentă și de capacitățile actuale ale armatei chineze”, a declarat Yang Zi, doctorand la S Rajaratnam School of International Studies.
Pentru mulți observatori, cel mai neașteptat element al reorganizării a fost eliminarea Forței de sprijin strategic (SSF). „Au existat probleme, epurări și anchete de corupție în alte divizii ale armatei. Dar nu am auzit de probleme similare în cadrul Forței de sprijin strategic. Astfel încât, au existat puține indicii până la acest anunț că SSF era pe cale să fie reorganizat”, a declarat Christina Chen, cercetător în cadrul think tank-ului taiwanez de securitate.
Dezvoltarea capacității de război
Xi însuși a fost implicat în crearea SSF. Care a fost prezentată la ultima restructurare militară majoră a Chinei în 2015. SSF a fost un organism de elită însărcinat cu accelerarea dezvoltării capacităților de război spațial și cibernetic ale forțelor armate. Dar și cu îmbunătățirea schimbului de date între servicii și teatre de operațiuni până în 2020. Dar până la jumătatea anului 2019, o carte albă a Ministerului Apărării din China a constatat că progresul SSF a fost lent. Chiar dacă se aștepta ca datele și informațiile avansate să joace un rol din ce în ce mai decisiv în conflictele viitoare.
Sfârșitul SSF indică o pierdere a încrederii în capacitatea reformelor din 2015 de a se pregăti pentru astfel de conflicte. De asemenea, sugerează că liderii chinezi vor juca un rol și mai important în modernizarea militară. În locul SSF, domeniile războiului spațial, informațional și cibernetic sunt plasate în cadrul propriilor divizii. Aflate direct sub supravegherea Comisiei militare centrale, prezidată de Xi.
Războiul modern al Chinei
Noua structură va fi esențială pentru a ajuta armata chineză „să lupte și să câștige în războiul modern”, a declarat Xi atunci când a anunțat reformele. Războiul modern este un domeniu dominat în prezent de armata Statelor Unite, a declarat Chen. Care vede în reorganizare un nou indiciu al determinării Beijingului de a recupera decalajul față de Washington. Beijingul și Washingtonul se află în tabere opuse în mai multe dispute din Marea Chinei de Sud, Marea Chinei de Est și Strâmtoarea Taiwan.
Ziarele din China relatează despre exercițiile militare comune din jurul Taiwanului care au urmat învestirii președintelui Taiwanului în luna mai. Sursă foto: Arhivă
Washingtonul a acuzat Beijingul, care a fost implicat într-o serie de confruntări cu Filipine la mai multe recife disputate, că amenință pacea regională prin comportamentul său agresiv, în timp ce Beijingul a acuzat Washingtonul că se amestecă în afacerile asiatice care nu îl privesc. „Obiectivul pe termen lung al lui Xi este să depășească militar Statele Unite. Dar și să facă din China principala putere militară din regiune și din lume”, a declarat Chen.
Reorganizarea militară vine pe fondul a ceea ce a fost descris ca fiind cea mai mare epurare din istoria armatei chineze. Cu lideri-cheie concediați sau care au dispărut din peisaj. Cea mai mare parte a răsturnărilor a avut loc în cadrul forțelor armate de elită Rocket Force. Care supraveghează rachetele tactice și nucleare ale Beijingului și care ar fi trebuit să fie printre cele mai capabile unități militare. „Epurările Forței Rachete de anul trecut au arătat că forțele armate chineze nu sunt atât de pregătite pentru prime time pe cât ne-am imaginat anterior”, a declarat Yang de la RSIS.
Reorganizarea militară
Figuri proeminente au dispărut, de asemenea. Ministrul Apărării, Li Shuangfu, care fusese anterior comandant adjunct al SSF și era considerat un loialist al lui Xi, a dispărut anul trecut. Beijingul a confirmat că Li a fost înlăturat în octombrie. La aproape două luni după ce a dispărut din peisaj. Faptul că ofițerii de rang înalt și funcționarii aparent apropiați de Xi nu au fost cruțați de epurare subliniază peisajul schimbător al loialității și puterii în politica elitei chineze, potrivit lui Shaoyu Yuan, un cercetător de studii chineze.
„Este posibil ca persoanele eliminate să se fi ridicat inițial sub patronajul lui Xi. Dar concedierea lor semnalează o recalibrare a loialității și a încrederii. Pe măsură ce viziunea strategică a acestuia și percepția sa asupra amenințărilor potențiale evoluează”, a declarat Yuan.
În opinia lui Yang, epurările și recenta reorganizare militară sugerează că Xi are puțină încredere în comandanții care au urcat în grad în ultima perioadă sau în reformele anterioare. Chiar dacă el a jucat un rol-cheie în promovarea acestora și în schimbările structurale.
Dorința de a avea control
Deși acest lucru ar putea ridica semne de întrebare cu privire la alegerile lui Xi, Yuan a declarat că reacțiile președintelui chinez demonstrează adaptabilitatea sa nemiloasă. Precum și dorința sa de a-și recalibra abordarea pentru a menține controlul și a-și urmări viziunea.
„Determinarea sa de a elimina orice structuri sau persoane care nu se aliniază la obiectivele sale strategice actuale, indiferent de contribuțiile lor din trecut, îi poate consolida imaginea de lider decisiv care acordă prioritate nevoilor actuale ale statului în fața loialităților din trecut”, a spus el.
Un submarin cu rachete balistice cu propulsie nucleară de tip 094A din clasa Jin în timpul unei demonstrații militare în Marea Chinei de Sud în aprilie 2018. Sursă foto: Arhivă
Loialitate și dinamica puterii
Yuan adaugă că, în dinamica puterii din jurul președintelui, loialitatea trebuie să fie câștigată continuu. „Această abordare poate crea un ciclu în care încrederea este în permanență condiționată, conducând la nevoia de reafirmare constantă a loialității”, a spus el. La o conferință militară recentă, Xi a subliniat că oficialii militari, în special cei de la nivel înalt, trebuie să aibă curaj. Aceștia trebuie să-și pună deoparte prestigiul și să-și recunoască neajunsurile. „Ei trebuie să se auto-reflecteze profund … să facă rectificări serioase, să rezolve problemele la rădăcina gândirii lor”, a spus el.
Yang de la RSIS se așteaptă să se pună un accent mai mare pe activitatea politică în cadrul forțelor armate. Pornind de la accentul pus anul trecut pe gândirea Xi Jinping, filosofia politică, economică și socială a președintelui. Pe care acesta o are în cadrul Partidului Comunist.
Potrivit lui Yang, o astfel de activitate politică ar putea lua timp de la pregătirea militară crucială. Sau ar putea încuraja ofițerii talentați să își țină capul plecat. Pentru a evita riscul de a fi vizați în orice epurări viitoare.
„El [Xi] nu are nicio reținere în a schimba lucrurile și a lăsa capete să cadă. Dar, în cele din urmă, doar timpul va spune dacă aceste schimbări vor spori de fapt capacitățile de luptă ale armatei chineze” a declarat Yang, conform Al Jazeera.
