Infofinanciar > Lumea la zi > Războiul resurselor! Statele lumii se luptă să obțină gaze naturale, petrol și hidrogen verde
Lumea la zi

Războiul resurselor! Statele lumii se luptă să obțină gaze naturale, petrol și hidrogen verde

Depozite gaze naturale, Sursă foto: e-nergia
Sursă foto: e-nergia

În contextul invaziei rusești în Ucraina, piața combustibililor a cunoscut schimbări majore în ceea ce privește alimentarea și livrarea resurselor în întreaga lume. Astfel, după ce rușii au decis să nu mai ofere gaze naturale și petrol țărilor care se opun conflictului militar declanșat de Vladimir Putin, mai multe state din Europa, Asia și Africa au fost nevoite să-și procure rapid aceste cantități din altă parte sau chiar din forarea terenurilor proprii.

De aceea, administrațiile de stat au încercat să semneze contracte pe termen lung, prin care să se asigure că beneficiază de aceste resurse în anii următori.

13 miliarde de metri cubi de gaze naturale descoperite în largul coastei Israelului

13 miliarde de metri cubi de gaze naturale au fost descoperite în largul coastei Israelului de către Energean. Compania internațională de explorare și producție de hidrocarburi, axată pe gaze naturale, a anunțat astăzi noua descoperire, adăugând că aceasta a fost posibilă în urma unui foraj de explorare numit Zeus-1.

Compania a confirmat, de asemenea, prezența a încă 3,75 miliarde de metri cubi în câmpul său Athena.

Anunțul vine la mai puțin de o lună după ce Israelul și Libanul au ajuns la un acord istoric, mediat de SUA, privind granița lor maritimă și la două săptămâni după ce premierul Yair Lapid a anunțat că Israelul va deveni principalul furnizor de gaze al Europei, zguduită de o criză energetică ca urmare a războiului din Ucraina și a restricționării livrărilor rusești, scriu cei de la Novinite.

Descoperirile anunțate astăzi confirmă previziunile companiei potrivit cărora așa-numita „zonă Olympus” – situată între câmpurile de gaze Karish și Tanin – este atât voluminoasă, cât și viabilă din punct de vedere comercial.

„În urma începerii producției de la câmpul nostru Karish săptămâna trecută, sunt încântat că programul nostru de foraj, care a livrat deja cinci sonde de succes din cinci, continuă să aducă valoare, asigurând securitatea aprovizionării și concurența energetică în regiune”, a declarat șeful Energean, Mathios Rigas, citat de Jerusalem Post.

Compania își planifică următorii pași în vederea valorificării bogăției din zonă și se așteaptă să actualizeze informațiile de pe piață privind volumul total al resurselor din zona Olympus la începutul anului 2023, ținând cont de volumele crescute de la Zeus și Athena.

„Ne așteptăm să ne angajăm într-un concept de dezvoltare în prima jumătate a anului 2023″, a declarat Mathios Rigas.

Energean și-a mutat platforma de foraj Stena IceMax pentru a începe forajul la sonda Hercules, ultima sondă din campania de foraj din 2022.

Gaze Naturale, Sursă foto: Marius Tucă

Gaze Naturale, Sursă foto: Marius Tucă

BP încheie un contract pe șapte ani pentru activele sale de petrol și gaze din Azerbaidjan

Compania BP, producător de petrol și gaze, a atribuit un contract de servicii comerciale pe termen lung, care acoperă activele sale din Marea Caspică și din Azerbaidjan, către Glensol (Global Energy Solutions LLC).

BP a dezvăluit vinerea trecută că a atribuit celor de la Glensol un contract pe șapte ani pentru furnizarea de servicii de operare și întreținere a pachetelor de turbine cu gaz. Compania petrolieră a explicat că acest lucru „marchează localizarea unui alt domeniu critic al serviciilor comerciale” în cadrul operațiunilor sale din această regiune, deoarece este „prima experiență în lanțul global de aprovizionare în amonte al BP” în care un furnizor local de servicii a primit un contract cu un domeniu de aplicare care este „de regulă gestionat de producătorul de echipamente originale”.

Ilgar Gasanov, managerul BP pentru disciplina de întreținere și fiabilitate, regiunea Azerbaidjan, Georgia și Türkiye, a remarcat: „Întreținerea turbinelor cu gaz este unul dintre domeniile critice ale activităților noastre, care este necesar pentru a asigura fiabilitatea, integritatea și performanța de producție pe termen lung a activelor noastre. Localizarea unui domeniu atât de important este o realizare uriașă și sperăm că vom continua să beneficiem de servicii de înaltă calitate pentru acest domeniu critic al operațiunilor noastre.”

În plus, BP a subliniat că această „atribuire a unui contract de mare valoare” urmează unei activități de licitație „competitive, foarte extinse și complexe”. Domeniul de activitate pentru acest contract cuprinde asistență tehnică, gestionarea flotei, turbine de putere, revizii ale motoarelor și alternatoarelor, gestionarea pieselor de schimb și alte servicii conexe.

În plus, serviciile, care vor fi furnizate în cadrul acestui contract, implică toate instalațiile offshore operate de BP în Marea Caspică și instalațiile onshore din Azerbaidjan, inclusiv terminalul Sangachal. În plus, domeniul de aplicare al contractului include servicii pentru viitoarea platformă Azeri Central East (ACE).

Conducte, Sursă foto: Shutterstock

Conducte, Sursă foto: Shutterstock

Hikmet Gayibov, director principal de achiziții la BP pentru regiunea Azerbaidjan, Georgia și Turcia, a declarat: „Suntem încântați să atribuim celor de la Glensol acest contract de servicii comerciale critice, care, din punct de vedere istoric, a fost întotdeauna gestionat de furnizori de servicii internaționali. Atribuirea acestui contract evidențiază încă o dată angajamentul nostru de a dezvolta resursele locale din Azerbaidjan și de a le spori rolul în cadrul proiectelor operate de BP în regiune. În timp ce sărbătorim cea de-a 30-a aniversare în această țară, suntem mândri de realizările noastre pe plan local, potrivit celor de la Offshore Energy.

„În primele trei trimestre ale acestui an, 60% din totalul investițiilor noastre cu terții au fost cheltuite în această țară. De asemenea, continuăm să investim în dezvoltarea întreprinderilor locale prin intermediul programului nostru social major, care a permis sutelor de companii locale să își îmbunătățească capacitățile și să devină furnizori pentru proiectele din industria de petrol și gaze.”

BP exploatează proiectele Azeri-Chirag-Gunashli (ACG), Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) și Shah Deniz din Azerbaidjan și, împreună cu co-investitorii săi, compania petrolieră a investit aproximativ 84 de miliarde de dolari în aceste proiecte. Compania angajează în mod direct aproximativ 2.296 de cetățeni azeri, care reprezintă peste 90% din personalul său din această țară.

În ceea ce privește alte activități recente ale BP în Azerbaidjan, merită menționat faptul că, în iunie 2022, marele producător de petrol a atribuit un contract de proiectare tehnică front-end (FEED), de inginerie de redresare și de servicii de sprijin pentru achiziții pentru platforma Shah Deniz Alpha (SDA) unei societăți mixte între KBR, cu sediul în Houston, și SOCAR din Azerbaidjan.

Se preconizează că acest proiect va reduce semnificativ amprenta globală de carbon a platformei și va crește eficiența operațională, oferind o sursă de energie robustă, pe termen lung și de înaltă disponibilitate.

Shell și GE Gas Power urmăresc calea decarbonizării GNL cu ajutorul hidrogenului

GE Gas Power și Shell Global Solutions au semnat un acord de dezvoltare pentru a căuta soluții de reducere a emisiilor de carbon în cadrul proiectelor de furnizare de gaze naturale lichefiate (GNL) ale Shell din întreaga lume.

Companiile consideră că utilizarea hidrogenului ca și combustibil cu emisii reduse de dioxid de carbon în turbinele cu gaz este una dintre posibilele căi de decarbonizare a producției de GNL.

Având în vedere că și sursa și natura unui astfel de combustibil contează, companiile consideră că tehnologia de procesare a hidrogenului albastru de la Shell poate oferi combustibilul cu cea mai mică intensitate de carbon de acest tip.

„După ce am lucrat mulți ani la tehnologiile de combustie a hidrogenului, suntem conștienți de faptul că progresul în acest domeniu va fi rezultatul unei cercetări atente și dedicate și al colaborării liderilor din industrie, iar anunțul de astăzi este un model al acestei abordări”, a declarat John Intile, vicepreședinte al departamentului de inginerie al GE Gas Power.

„Așteptăm cu nerăbdare să lucrăm în cooperare cu Shell pentru a avansa acest corpus. Împreună, suntem încrezători că forțele noastre combinate, ale Shell, GE și Baker Hughes, care este distribuitor exclusiv al anumitor turbine cu gaz de mare putere și al serviciilor din segmentul de petrol și gaze, pot accelera implementarea unor soluții pragmatice și cu impact în direcția unor capacități cu conținut ridicat de hidrogen în aceste flote de turbine cu gaz, ceea ce va duce la o reducere semnificativă a emisiilor de carbon și a utilizării apei la nivel global”, potrivit Offshore Energy.

Shell și GE Gas, Sursă foto: Hydrogen Central

Shell și GE Gas, Sursă foto: Hydrogen Central

După cum s-a explicat, turbinele cu gaz de mare putere din clasa B și E de la GE pot funcționa deja cu 100% hidrogen, emițând până la 25 ppm NOx cu ajutorul apei în camerele de ardere cu difuzie.

Ca parte a acestui acord de dezvoltare, GE vizează o tehnologie de turbine cu gaz cu capacitatea de a funcționa cu 100% hidrogen fără utilizarea apei, menținând în același timp emisiile de NOx.

De la climatele deșertice, la tropice și până la frigul arctic, turbinele cu gaz de mare putere din clasele B și E furnizează energie esențială și funcționează într-un număr vast de cicluri de funcționare și aplicații în condiții climatice extreme, unde fiabilitatea este esențială. Aceste turbine pot utiliza peste 50 de tipuri de combustibil – aproape tot spectrul de combustibili, inclusiv hidrogenul – și pot chiar să schimbe combustibilul în timp ce funcționează la sarcină maximă.

„A deveni o afacere energetică cu emisii nete zero înseamnă că trebuie să explorăm o serie de căi care au potențialul de a ne ajuta pe noi, pe partenerii și clienții noștri să reducem emisiile”, a declarat Alexander Boekhorst, vicepreședinte al tehnologiei de prelucrare și conversie a gazelor la Shell.

„Am continuat să inovăm și să îmbunătățim propunerea de valoare a GNL folosind tehnologia și așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu GE în cadrul acestei inițiative importante.”

Irakul și China încep explorarea petrolului și gazelor offshore

Bagdad (IraqiNews.com) – În cadrul etapei inițiale de explorare a petrolului și gazelor offshore în sudul Irakului, au fost inițiate investigații seismice de către compania irakiană Oil Exploration Company (OEC) și China National Offshore Oil Corporation (CNOOC).

Potrivit directorului OEC, Ali Jassim, compania chineză de explorare a început să deruleze un contract de cercetare comună pentru studii seismice și geofizice bidimensionale în vederea examinării zăcămintelor de hidrocarburi din largul Irakului, la nord de Golful Arabiei, în apropiere de guvernoratul Basra, potrivit Iraqinews.

Jassim a declarat că licitația pentru proiectul de curățare marină va fi lansată de CNOOC în curând.

Navă la Basra Oil Terminal, Sursă foto: Iraqinews

Navă la Basra Oil Terminal, Sursă foto: Iraqinews

Planurile Egiptului privind hidrogenul verde s-au bucurat de un interes deosebit din partea industriei germane

Planurile guvernului Egiptului și ale altor guverne din regiune de a face din nordul Africii și Orientul Mijlociu (MENA) un exportator major de hidrogen verde ridică speranțe în cadrul industriei germane de a găsi un înlocuitor fiabil pe termen lung pentru gazele fosile din Rusia, a raportat săptămânalul de afaceri WirtschaftsWoche.

Avantajele comparative ale costurilor pentru producția de energie din surse regenerabile au stimulat foarte mult investițiile în energia eoliană și solară în regiunea MENA în ultimii ani, iar proiectele pentru producția de hidrogen verde numai în Egipt totalizează aproximativ 100 de miliarde de dolari. Dacă toate proiectele sunt puse în aplicare, țara ar putea produce până la 3,6 milioane de tone de hidrogen verde pe an, mai mult de o treime din ceea ce Uniunea Europeană intenționează să importe până în 2030, a scris WirtschaftsWoche. „Regiunea MENA este capabilă să producă hidrogen verde la un cost de puțin mai mult de un dolar pe kilogram”, a declarat Katharina Reiche, șefa consiliului pe bază de hidrogen al guvernului german, ceea ce ar face gazul fără carbon mai ieftin decât hidrogenul gri produs cu gaz natural. Cu toate acestea, este puțin probabil ca exporturile din Egipt să aibă loc înainte de 2025, când țara intenționează să deschidă o instalație de producție a hidrogenului verde care să poată transforma gazul în amoniac pentru transport maritim. Transportul hidrogenului verde prin conducte ar fi o opțiune mai ieftină, dar infrastructura pentru acest lucru încă lipsește, se arată în articol. Mai multe proiecte de conectare a regiunii MENA de est cu Europa sunt deja planificate și, potrivit șefului Consiliului hidrogenului Reiche, „85% din rețeaua de gaze a Europei poate fi transformată în conducte de hidrogen pentru a economisi o mulțime de investiții”, potrivit Cleanenergywire.

Producătorul de oțel ThyssenKrupp speră să se aprovizioneze direct cu hidrogen din Egipt pentru a-și decarboniza fabricile din Germania. Cu toate acestea, construirea conductelor sau a liniilor electrice de transport ar dura până la cinci ani, a declarat pentru ziar CEO-ul ThyssenKrupp Egipt, Andreas Becker.

Depozit Hidrogen, Sursă foto: istockphoto

Depozit Hidrogen, Sursă foto: istockphoto

Prăbușirea comerțului cu combustibili fosili între Europa și Rusia în urma invaziei Ucrainei de către aceasta din urmă a determinat guvernul Germaniei și companiile individuale să caute urgent noi surse pentru importurile de energie. Regiunea MENA a fost o țintă-cheie pentru aceste ambiții, iar guvernul german a semnat deja mai multe acorduri cu guvernele din regiune pentru a crește considerabil comerțul cu energie în viitor. Hidrogenul verde este proiectat să acopere o mare parte din cererile de energie germane în viitor, dar în cea mai mare parte va trebui să fie importat, deoarece țara nu dispune de suficient spațiu pentru suficiente instalații de energie regenerabilă pentru a produce cantitățile necesare de gaz fără carbon.

Regele Marocului salută proiectul gazoductului Nigeria-Maroc pe fondul rivalității cu Algeria, bogată în gaze

Regele Marocului, Mohammed al VI-lea, a salutat duminică proiectul gazoductului Nigeria-Maroc (NMGP), care va furniza Africa de Vest și Europa, pe fondul rivalității intense cu Algeria vecină, în prezent cel mai mare exportator de gaze naturale din Africa.

„Având în vedere dimensiunea continentală a gazoductului Nigeria-Maroc, îl vedem, de asemenea, ca pe un proiect de structurare care promite să lege Africa de Europa”, a declarat regele Marocului în timpul discursului său de duminică.

În septembrie, Rabat și Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS) au semnat un memorandum de înțelegere privind un proiect de gazoduct care leagă Nigeria de Maroc.

Nigeria, membră OPEC, are cele mai mari rezerve dovedite de gaze din Africa și a șaptea ca mărime la nivel global.

Mauritania și Senegal participă, de asemenea, la acest proiect.

„Destinat generațiilor prezente și viitoare, proiectul funcționează în favoarea păcii, a integrării economice a continentului african și a dezvoltării sale comune”, a pledat Mohammed al VI-lea.

Gazoductul NMGP, pentru care nu a fost stabilit niciun calendar, face parte dintr-un context geopolitic marcat de creșterea cererii internaționale de gaze și petrol și de creșterea prețurilor după ce Putin a invadat Ucraina.

Conducta Nigeria-Maroc, cu o lungime de 6.000 km, trebuie să traverseze aproximativ 13 țări africane de-a lungul coastei Atlanticului și să furnizeze statelor fără ieșire la mare Niger, Burkina Faso și Mali.

Se pare că va face posibilă transportul a peste 5 miliarde de metri cubi de gaze naturale în Maroc, scriu cei de la The Newarab.

Odată terminată, aceasta va fi legată de gazoductul Maghreb – Europa (GME) și de rețeaua europeană de gaze.

Conducta ar fi o extensie a unei structuri care pompează gaz din sudul Nigeriei în Benin, Togo și Ghana din 2010.

Proiectul a fost înființat în 2016 pe fondul unei rivalități regionale sporite între Maroc și Algeria, principalul exportator african de gaze naturale și al 7-lea din lume.

Regele Mohammed al Marocului, Sursă foto: Getty Images

Regele Mohammed al Marocului, Sursă foto: Getty Images

Anul trecut, criza dintre cele două regiuni nord-africane a escaladat odată cu ruperea relațiilor lor diplomatice în august 2021.

După această ruptură, Algeria a privat Rabatul de exporturile sale de gaze prin închiderea gazoductului Maghreb-Europe (GME) în octombrie. GME transporta gaz algerian la Madrid și Rabat.

În ultimii ani, Marocul a încurajat companiile străine să lanseze foraje de explorare în orașele regatului, oferindu-le 75% din licențe, restul de 25% mergând către compania de stat Oficiul Național Marocan de Hidrocarburi și Mine (ONHYM).

Pasul a convins mai multe companii să caute licențe de foraj în Maroc, inclusiv Sound Energy și Chariot Ltd din Marea Britanie și NewMed Energy din Israel.

La începutul acestui an, Chariot, o companie energetică britanică cu sediul în Maroc, a anunțat o descoperire „semnificativă” a gazului în orașul larache din nordul regatului, care ar putea pune capăt lipsei de gaze naturale de lungă durată a țării.

Cu mai puțin de 100 de milioane de metri cubi de producție de gaze naturale pe an, regatul marocan a fost dependent în principal de gazul natural algerian pentru a-și satisface necesarul, preconizate că vor ajunge la 1,1 miliarde de metri cubi în 2025.

Bulgaria și Grecia aproape de a încheia memorandumul pentru stocarea gazului în Chiren

Bulgaria și Grecia sunt aproape de a semna un Memorandum de Înțelegere, prin care Sofia va menține rezerve strategice de gaze naturale în numele Atenei la instalațiile din Chiren, unde Corporația Publică de Gaze din Grecia a depozitat cantități echivalente cu 400.000 MWh, informează cotidianul grec Kathimerini. Acest lucru face parte din continuarea cooperării dintre cele două țări în ceea ce privește asigurarea unei energii suficiente pentru sezonul de iarnă, care a fost discutată în cadrul unui dineu de lucru din 3 noiembrie de ministrul grec al mediului și energiei, Kostas Skrekas, și de o delegație bulgară condusă de viceprim-ministrul interimar pentru politici economice și ministrul transporturilor, Hristo Aleksiev.

Singura instalație de stocare a gazelor din Grecia este terminalul GNL Revithoussa, motiv pentru care țara trebuie să își mențină rezervele strategice într-un alt stat membru al UE. În acest context, Grecia a semnat deja un memorandum de înțelegere cu Italia.

Potrivit surselor, planul este de a compensa cantitățile pe care companiile elene le vor stoca în Bulgaria cu cantități de gaz azer sau GNL desemnate pentru statul balcanic. Acest lucru va permite Greciei să păstreze cantitățile relevante în loc să aștepte ca acestea să fie transferate din Bulgaria, putând astfel să le utilizeze în orice moment.

Chiren Energy Factory, Sursă foto: CEnergyNews

Chiren Energy Factory, Sursă foto: CEnergyNews

Planul de acțiune al autorităților de reglementare din domeniul energiei solicită întreprinderilor importatoare să mențină disponibilitatea gazelor de la 1 noiembrie 2022 până la 21 martie 2023, în Italia sau într-un alt stat membru al UE, prețul pieței nefiind mai mare decât prețul convenit cu Italia. Rezervele totale ar trebui să fie echivalente cu 1,14 TWh, potrivit celor de la Bta.

Bulgaria se bazează pe cooperarea cu Grecia pentru aprovizionarea cu gaze, deoarece aceasta va fi prima iarnă fără gaz rusesc de când Rusia a întrerupt livrările în aprilie 2022, care a acoperit aproape 100% din consumul anual de 33 TWh al Bulgariei, a menționat Kathimerini.

250 de metri din Nord Stream distruse

Cratere adânci de metri și un câmp de moloz pe fundul mării: O investigație a companiei de operare dezvăluie pentru prima dată amploarea completă a daunelor aduse gazoductului Nord Stream 1. Prin urmare, gazoductul este distrus pe o lungime de 250 de metri.

La cinci săptămâni după ce au fost descoperite scurgeri pe conducta Nord Stream 1 din Marea Baltică, primul raport de investigație al operatorului este disponibil. Potrivit Nord Stream AG, un tub al firului dublu a fost distrus pe o lungime de aproximativ 250 de metri.

Într-o secțiune din apele suedeze, pe fundul mării au fost descoperite cratere de trei până la cinci metri adâncime. Craterele sunt la aproximativ 248 de metri distanță. Nord Stream AG a anunțat că tronsonul liniei 1 a conductei dintre ele a fost distrus. Resturile de pe linie au fost distribuite pe o rază de cel puțin 250 de metri. Datele ar urma să fie examinate în continuare.

Explozii Nord Stream, Sursă foto: Mindcraft Stories

Explozii Nord Stream, Sursă foto: Mindcraft Stories

Săptămâna trecută, Nord Stream AG a anunțat investigații în zona economică exclusivă suedeză (ZEE). Prin urmare, acordul din partea autorităților a fost lipsit de aprobarea pentru evaluarea prejudiciului produs în ZEE daneză. O navă specială a fost trimisă într-unul dintre locurile din apele suedeze, unde au fost suspectate scurgeri, scriu cei de la European Views.

La sfârșitul lunii septembrie, patru scurgeri în conductele de gaz Nord Stream 1 și 2 au fost descoperite în urma exploziilor din apropierea insulei Bornholm din Marea Baltică, două dintre ele în zonele economice exclusive ale Danemarcei și Suediei. Ambele fire duble pornesc din Rusia până la Lubmin, în nord-estul Germaniei. Rusia a pompat gaz din Siberia în Germania și în alte țări europene prin conducta Nord Stream 1 până când livrarea s-a oprit.

Atât Danemarca, cât și Suedia au ajuns la concluzia că exploziile au provocat scurgerile de la conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2. Până în prezent, nu este clar cine ar putea fi în spatele ei, iar UE și NATO, printre altele, presupun sabotajul.