De la începutul războiului militar în Ucraina, declanșat de Rusia pe 24 februarie, România a avut de pierdut în mai multe privințe din punct de vedere economic. Acest lucru se vede în prețul carburanților, în situația infrastructurii rutiere, dar și în privința căldurii din calorifere.
De pildă, benzina de la noi este mai scumpă decât este în statul vecin, măcinat de „operațiunea militară specială” a lui Putin. În România, prețul unui litru de benzină e 7,73 lei, iar aceeași de cantitate de motorină poate fi cumpărată cu 8,78 lei pe litru. În Ucraina, litrul de benzina este doar 6,37 lei, iar motorina 6,86 de lei pe litru.
Ne-am închis centralele
De asemenea, autoritățile din România au decis „să pună lacătul” centralei de la Ișalnița și să o vândă pe cea de la Mintia.
Timp de zeci de ani, locuitorii centrelor urbane din județul Hunedoara au depins de uzina Mintia din zonă pentru a-și încălzi locuințele. Însă, de la începutul anului 2021, Termocentrala nu a mai putut furniza căldură și apă caldă în Deva, din cauza problemelor pe care le-a avut în ceea ce privește aprovizionarea cu cărbune. Până când uzina a intrat în impas, aproape 4.000 de locuințe și clădiri din Deva erau racordate la sistemul centralizat de încălzire al municipiului, scrie Adevărul.
Până în 2020, țara noastră a mai închis cinci grupuri de la Turceni și Rovinari – 3.805 megawați.
În ceea ce privește infrastructura rutieră, România a „reușit” să piardă pe timp de pace 2 poduri și să încheie un an 2022 cu șantiere ce vor da în circulație șoferilor doar 22 de kilometri, scriu cei de la Antena 3 CNN.
Bucureștiul n-are căldură pentru mai mult de 1.500 de blocuri
La fel ca în Ucraina, peste 1.500 de blocuri de locuințe din București, capitala României, nu vor avea la iarnă apă caldă sau căldură în calorifere. Însă, situația se regăsește și în mediul rural românesc, unde termocentralele din teritoriu nu dispun de cărbuni sau de păcură.
„Sunt cu lână de oaie, pilotele. Vin de acolo cu pătura aşa, mă bag, îmi pun halatul de multe ori, de baie”; „Stăm îmbrăcaţi, dormim noaptea cu pantaloni groşi pe noi”, sunt câteva dintre reacțiile bucureștenilor aflați în această situație, surprinse de reporterii de la Observator.
„Oamenii trebuie să înțeleagă, legat de subiectul încălzirii, că nu s-a făcut nimic 30 de ani, că avem centrale din anii ’60, conducte din anii ’80 și că e prima administrație care se ocupă serios de problema asta”, a afirmat Nicușor Dan.
„73 de grade Celsius, aceasta este temperatura la care agentul termic produs de CET Vest ajunge în acest punct termic din Drumul Taberei. Cu 15 grade mai puţin faţă de cât a cerut Termoenergetica. Ceea ce înseamnă că apa caldă care merge în caloriferele oamenilor pleacă din aceste schimbătoare de căldură la o temperatură de doar 35 de grade. Prea puţin, pentru a încălzi o locuinţă”, a mărturisit reporterul Observator Andre Rotaru.
