La nivelul anului 2022, România a adoptat 573 de acte normative din care 60% au reprezentat proiecte de lege emise și adoptate de Guvernul României, în timp ce principalul for legislativ al țării, Parlamentul României, a finalizat actul legislativ doar pentru 15% dintre Ordonanțele aprobate de Guvern anul trecut.
Actele normative emise de instituțiile abilitate reprezintă o treime din totalul de 1.437 legi aprobate în cele opt state din Europa Centrală și de Este, conform unui studiu realizat de Grayling, o companie de consultanță în comunicare și relații guvernamentale. Studiul AcTrend a studiat schimbările legislative din România, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Polonia și Cehia din perioada 1 ianuarie 2022-31 decembrie 2022.
România a aprobat cele mai multe acte legislative
În clasamentul amintit, România apare ca fiind statul cu cel mai mare număr de acte normative adoptate în 2022 și este urmată de Polonia cu 189 de acte de legislație primară, Slovacia cu 176 la care se adaugă Croația cu 158 de acte normative. Pe de altă parte, la polul opus se află Serbia cu 60 respectiv Ungaria cu 83 de acte de lege. Cât despre procedurile legislative adoptate de Parlamentul României, studiul indică faptul că parlamentarii români au nevoie de doi ani de zile pentru a aproba un proiect de lege formulat de Guvern.
În 2022, forul legislativ a finalizat procedurile legislative pentru aprobarea actelor normative emise de Guvern în perioada pandemiei. Până la alegerile din 2024 este foarte probabil ca procesul legislativ să fie încetinit de ordonanțele economice pe teme precum inflație sau energie, emise de Guvern în 2022. În comparație cu ciclul electoral din 2013-2017, se poate constata o creștere ce 14% a numărului de acte normative adoptate de ECE (Europa Centrală și de Est). Raportat la nivelul țării noastre, creșterea este semnificativ mai mare procentul este de 30%.
Cea mai semnificativă creștere este dată de proiectele de lege emise de Guvern. De exemplu, la nivelul anului 2019, Executivul a emis în jur de 100 de ordonanțe anual, însă, pe fondul epidemiei, numărul ordonanțelor s-a dublat în 2020. Prin urmare, în 2020, am avut un număr record de proiecte legislative, 235 de ordonanțe echivalentul a 80% din totalul celor 298 de legi adoptate de Parlament în 2020. Însă, această tendință a fost păstrată și ulterior anului pandemic pe fondul crizei din Ucraina, începută în 2022, a inflației și a instabilității din sectorul energetic .
Ce indică Datele AcTrend
„Datele AcTrend Report arată o tendinţă alarmantă de guvernare prin ordonante şi, practic, o concentrare a iniţiativei de legiferare în mâinile Executivului. Este o tendinţă regională, nu doar la nivelul României, de îndepărtare a instituţiilor de la atribuţiile lor clasice, tradiţionale. Principala explicaţie este legată de contextul excepţional al ultimilor ani, care a impus adoptarea de măsuri excepţionale.
Este însă interesant de urmărit cum va evolua această tendinţă în anii ce urmează şi, mai ales, este important ca aceasta să nu afecteze rolul instituţiilor statului aşa cum este el prevăzut de legile fundamentale”, a precizat Cristi Creţan. Statisticile sunt destul de interesante dat fiind faptul că anul trecut au fost emise 140 de acte normative care au avut drept scop reglementarea sectorului afaceri generale, altfel spus, deputații au avut drept de vot asupra mediului de afaceri, legea bugetului, achizițiile publice și legislația dIn domeniul muncii.
Țara noastră ocupă prima poziție în ceea ce înseamnă numărul de acte normative emise pentru diferite domenii de activitate printre care amintim sectoare precum sănătate ( 47), energie (42), finanțe (31). Aproximativ 75% din legile din sectorul afacerilor au fost adoptate în procedură de urgență, potrivitr economedia.ro.
