Problema autostrăzilor în România rămâne una în permanentă actualitate. Încă mai există autostrăzi în fază de proiect de zeci de ani. Țara are nevoie de infrastructură care să ajute la dezvoltarea numeroaselor sectoare importante ale economiei, dar și la cea a României per ansamblu.
Un exemplu în acest caz este autostrada Arad-Nădlac care nu se prezintă la nivelul așteptat, fiind plină de gropi. Reparațiile serioase nu se mai pot face, întrucât lucrările au ieșit din garanție. Prin urmare, tot ce se mai poate realiza sunt mici modificări, peticeli, care nu sunt foarte rezistente la intemperii.
Situații asemănătoare se înregistrează și în alte părți ale țării, potrivit unui reportaj filmat de echipa News Hour with CNN de la antena3. De exemplu, spre munte, de foarte multe ori se formează cozi kilometrice. Pentru acestea încă nu s-a găsit nicio soluție, deși au fost câteva tentative de a construi un tronson de autostradă care leagă Ploieștiul de Brașov.
Lipsa autostrăzilor în România generează pierderi substanțiale în domeniul turismului
Potrivit antena3.ro, guvernul Ciucă ar urma să își asume construcția acestui tronson prin parteneriat public-privat. Pe de altă parte, o autostradă spre munte nu doar ar relaxa traficul, ci ar și reduce semnificativ numărul accidentelor. Din punct de vedere economic, orice kilometru întârziat al autostrăzii spre munte generează pierderi în turism de nivelul milioanelor de euro.
România stă bine la infrastructura digitală, dar foarte rău la cea rutieră. Acest lucru spulberă orice perspectivă de dezvoltare a țării, întrucât infrastructura rutieră are o importanță vitală pentru mobilitatea, turismul și economia unei țări. Astfel, se produce deplasarea majorității mărfurilor și a pasagerilor, atât cu mașinile proprii, cât și cu mijloacele de transport în comun. De aceea, trebuie făcută cât mai eficient, atât din punct de vedere al planificării, cât și din cel al construcției efective a drumurilor.
România se află la coada clasamentului din punctul de vedere al calității șoselelor
Potrivit unui raport al Legatum Institute, țara noastră se află printre ultimele țări la calitatea șoselelor, ocupând locul 132 din 157 de țări. Raportul organizației britanice ne prezintă că lipsa infrastructurii rutiere afectează, în primul rând, portul Constanța, o zonă cu potențial economic pentru țară, dar și oamenii din mediul rural.
Pe de altă parte, lipsa autostrăzilor afectează populația care trăiește în orașe sau zone care nu au infrastructura rutieră care este dezvoltată și legată de celelalte părți ale țării. În zonele respective, oportunitățile locurilor de muncă bine plătite nu sunt foarte multe, potrivit sociologului Barbu Mateescu, într-un interviu acordat pentru Europa Liberă.
„Pentru oamenii care nu sunt absolvenți de facultate și care locuiesc în Muntenia sau Moldova, oportunitățile nu sunt foarte multe. Investițiile industriale sunt puține (Ford la Craiova, Renault în Argeș) și nu este cert dacă vor rămâne pe termen lung în Vechiul Regat, tocmai datorită costurilor adiționale impuse de absența autostrăzilor. Absența locurilor de muncă și mai ales a locurilor de muncă bine plătite este o problemă, doar municipiile București, Iași și Constanța fiind imune. Implicit se migrează mult, spre aceste orașe sau spre Europa de Vest sau spre Transilvania”, afirmă sociologul Barbu Mateescu.
Din perspectiva omului de afaceri care activează atât în turism, cât și în transporturi, Dragoș Anastasiu, patronul grupului Eurolines și președintele Camerei de Comerț Româno-Germană, lipsa infrastructurii afectează transportatorii, turismul, investițiile în toate domeniile, dar, în același timp, încurajează migrația oamenilor din zonele subdezvoltate către cele dezvoltate.
„Cei imediat afectați sunt transportatorii, care, în lipsa infrastructurii, sunt ineficienți, iar mașinile lor se strică mult mai repede decât cele ale colegilor din alte țări. Apoi este afectat turismul per total. Investițiile în toate domeniile se duc acolo unde există infrastructură de transport, iar în lipsa acesteia vor alege alte țări. Zonele subdezvoltate s-au depopulat și acest trend încă nu s-a stopat. Vom rămâne cu zone fără forță de muncă activă, cu persoane în vârstă și asistați social. Se intră într-un cerc vicios din care cu greu se va mai putea ieși”, explică Dragoș Anastasiu pentru Europa Liberă.
