Prețurile tot mai crescute din magazine influențează românii să se reorienteze în privința surselor din care-și procură cele necesare traiului. Un procent de 74% dintre români afirmă că ar fi tentați să cumpere produse de contrabandă.
Studiul Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), efectuat la ordinul Asociației pentru Combaterea Traficului Ilicit, arată că țările precum China, Turcia, Ucraina şi Republica Moldova reprezintă principalele surse din care românii își procură produsele contrafăcute sau provenite din contrabandă.
Motivația din spate
Scumpirile ce au avut loc în ultimele luni în urma inflației îi forțează pe români să ia în considerare și varianta pieței negre. Specialiștii au făcut sondaje conform cărora 3 din 10 respondenți ar opta pentru achiziționarea unor produse mai ieftine, însă contrafăcute sau de contrabandă, însemnând un procent majoritar de 74%.
„Creșterea prețurilor a fost pe tot parcursul anului 2022 principala îngrijorarea a românilor și toate datele noastre arată că se menține și în acest an, cel puțin deocamdată, la același nivel. Creșterea prețurilor a generat scăderea puterii de cumpărare astfel că aproape o treime dintre participanții la sondaj spun acum că ar fi tentați să cumpere produse de pe piața neagră, la un preț mai mic. Dar, în sine, cifra este îngrijorătoare, cu atât mai mult cu cât produsele alimentare sunt pe primul loc între categoriile de produse pe care respondenții le indică pentru a face astfel de achiziții.
Credem că, în acest context, este important ca autoritățile, reprezentanții producătorilor, cei ai distribuitorilor și ai comercianților să își unească eforturile pentru a informa oamenii cu privire la toate riscurile la care se expun atunci când cumpără produse de pe piața neagră”, a explicat Antonio Amuza, cercetător sociolog, IRES.
Industriile afectate
Românii au specificat că următoarele sectoare sunt cele mai problematice în ceea ce privește traficul ilegal de mărfuri în anul 2023:
– industria lemnului (85%)
– industria tutunului (81%)
– industria alcoolului (76%)
– îmbrăcăminte și încălțăminte (75%)
– industria alimentară (58%)
– industria farma (47%)
– industria auto (47%)
– industria cosmetică (43%)
Percepția asupra întârzierii admiterii României în spațiul Schengen este împărțită în:
– aceea conform căreia refuzul este doar un efect al intereselor politico-economice ale unor țări din UE (un procent de 43%)
– aceea conform căreia corupția este de vină
– inabilitatea autorităților de a gestiona situația
– migrația ilegală, cu un procent de 9% și traficul ilicit cu 2% sunt percepute de români drept categorii care nu au influențat decizia Consiliului JAI.
„La 6 ani de la lansarea ACTIV, am dorit să refacem acest studiu, pentru a vedea cum a evoluat fenomenul traficului ilicit de mărfuri și cum este perceput de către români în actualul context socio-economic. Aceștia consideră că această problemă poate fi rezolvată numai prin reducerea corupției, colaborarea dintre statul român, industriile afectate și societatea civilă, aspecte pe care le-am identificat și pentru care am militat și noi în campaniile și evenimentele derulate în acești ani.
Numai printr-o strânsă cooperare între societatea civilă, industriile afectate și autoritățile abilitate, în condițiile unui cadru legislativ eficient, asigurat de instituții publice dotate corespunzător, putem face față acestui fenomen, aflat într-o dinamică ascendentă, fapt demonstrat de capturile importante din ultimii ani”, declară Daniel Mărăcineanu, Președintele Asociației ACTIV, conform ires.ro.
Studiul a fost realizat la nivelul României pe un eşantion de 1.044 de persoane, iar marja de eroare este de 3%.
