Institutul Național de Statistică (INS) a publicat vineri primele date provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor din 2021. Potrivit acestora, populația rezidentă a României este de 19.053.815 de persoane, dintre care 51,5% sunt femei și 52,2% trăiesc în mediul urban. Datele arată că procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit comparativ cu 10 ani în urmă, observându-se o creștere a ponderii populației vârstnice (65 ani și peste).
Indicele de îmbătrânire demografică a scăzut cu aproximativ 20 de puncte procentuale față de 2011, ajungând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, comparativ cu 101,8 în 2011. Chiar dacă numărul tinerilor (sub 15 ani) a scăzut cu 115.7 mii persoane, ponderea lor în totalul populației a crescut ușor la 16,1%, comparativ cu 15,9% în 2011, în timp ce ponderea populației vârstnice (65 ani și peste) a crescut cu aproape jumătate de milion de persoane, respectiv cu 3,5 puncte procentuale (de la 16,1% în 2011 la 19,6% în 2021), conform INS.
Populația României a crescut extrem de puțin
Comparativ cu populația estimată pentru momentul de referință al recensământului (1 decembrie 2021), populația rezidentă provizorie este mai mare cu doar 30.000 de persoane (respectiv cu doar 0,2% mai mult).
Cu excepția județului Ilfov, care a câștigat 153.9 mii persoane, și a județelor Bistrița-Năsăud și Suceava, care au câștigat 9.8 respectiv 7.7 mii locuitori, majoritatea județelor au înregistrat scăderi ale populației. Județele Caraș-Severin și Teleorman au înregistrat cele mai mari scăderi în valori relative (-16.6% respectiv -14.9%).
În valori absolute, municipiul București a înregistrat cea mai mare scădere a populației, de 166.4 mii persoane (-8.8%), urmat de județele Prahova (-67.8 mii, respectiv 8.9%) și Dolj (-61.1 mii, respectiv 9.3%).
Statisticile privind etnia și religia
La Recensământul Populației și Locuințelor (RPL) din 2021, informația privind etnia a fost disponibilă pentru 16.568.900 de persoane. 14.801.400 de persoane (89,3%) s-au declarat români, 1.002.2 mii persoane (6,0%) au declarat etnia maghiară, iar 569.5 mii persoane (3,4%) s-au declarat romi.
Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de peste 20 mii de persoane sunt: ucrainenii (45.8 mii persoane), germanii (22.9 mii persoane) și turcii (20.9 mii persoane). Structura confesională a fost declarată de 16.397.300 persoane din totalul populației rezidente și arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică; 3,0% de religie reformată; iar 2,5% penticostală.
Ponderi între 0,4% – 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,7%), baptistă (0,6%), advenistă de ziua a șaptea (0,4%) și musulmană (0,4%). Un procent de 0,9% din totalul populației s-a declarat „fără religie”, ateu sau agnostic.
Aproximativ jumătate din populația rezidentă (47,9%) este compusă din persoane care au starea civilă legală de căsătorit. 4.495.5 mii de bărbați și 4.629.7 mii de femei sunt căsătoriți. Două persoane din cinci nu au fost niciodată căsătorite, iar persoanele văduve reprezintă 5,2% din totalul populației rezidente.
Statistica nivelului de educație al populației române
Din totalul populației rezidente, 43,5% au un nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiștri), 40,5% au un nivel scăzut de educație (primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 16,0% au un nivel superior. La RPL 2021, 143.6 mii persoane erau analfabeți (față de 245.4 mii la RPL 2011).
Populația activă din România este de 8.185.0 mii persoane și este compusă din 7.689.0 mii persoane ocupate și 496.1 mii șomeri. Populația inactivă din România cuprinde 10.868.8 mii persoane, din care pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezintă două cincimi (39,5%) și elevii și studenții aproape o treime (32,0%), scrie Mediafax.
