Infofinanciar > Esential > Politico. Teama de cutremur lovește în strategia economică a Germaniei. Exploatarea litiului, îngreunată de populație
Esential

Politico. Teama de cutremur lovește în strategia economică a Germaniei. Exploatarea litiului, îngreunată de populație

Germania
foto: capital.ro

Berlinul dorește să se aprovizioneze cu materii prime mai importante în țara sa, dar se confruntă cu opoziția localnicilor. Valea Rinului este considerată zona cu cele mai mari rezerve de litiu de pe continent.

Werner Müller își amintește foarte bine ziua în care un cutremur provocat de foraje a crăpat pereții casei sale. Acum, mai mult de un deceniu mai târziu, el se teme că noile planuri de extragere a litiului – o materie primă esențială pentru bateriile auto – vor pune din nou în pericol locuitorii.

Valea Rinului Superior din sud-vestul Germaniei este considerată a găzdui una dintre cele mai mari rezerve de litiu din Europa. Acest lucru ar putea reprezenta un avantaj uriaș pentru tranziția ecologică a țării, care încearcă să își diversifice aprovizionarea cu materialele necesare pentru a construi tehnologii ecologice, cum ar fi mașinile electrice și turbinele eoliene, scrie Politico.

Metoda de extragere a litiului

Mai multe grupuri de cercetare și companii caută să extragă litiu folosind forajul geotermic, un proces care implică forarea de puțuri într-un rezervor termal la o adâncime de până la câteva mii de metri sub pământ și pomparea la suprafață a saramurii calde bogate în litiu. Apa este folosită pentru a genera electricitate, iar litiul este extras și rafinat până la o calitate potrivită pentru utilizarea în baterii.

Aceste planuri se încadrează în obiectivul Berlinului, anunțat în ianuarie, de a extinde extracția de materii prime la nivel național pentru a ajuta țara să își îndeplinească obiectivele ecologice: Până în 2030, aceasta dorește să pună pe șosele 15 milioane de vehicule cu baterii și să furnizeze 80% din electricitate din energie regenerabilă.

„Mineritul intern este preferabil importurilor de materii prime, dacă duce la standarde sociale și de mediu mai bune și consolidează rezistența lanțurilor de aprovizionare”, a declarat ministrul pentru climă și economie, condus de Robert Habeck de la Verzi, într-un document de poziție privind strategia țării în domeniul materiilor prime.

Îmbrățișarea de către Verzi a extracției interne marchează o altă schimbare majoră de politică pentru partid, care în ultimul an și-a adaptat poziția cu privire la o serie de probleme ideologice cheie – inclusiv cu privire la prelungirea ciclului de viață al centralelor nucleare din țară – pe fondul unei crize energetice și al războiului din Ucraina.

Comisia Europeană anunță în martie planul pentru reducerea dependenței

Întrebarea privind modul în care se pot asigura aceste resurse verzi cheie este, de asemenea, una existențială pentru Europa. Comisia Europeană este așteptată să prezinte în martie o lege privind materiile prime critice, menită să reducă dependența blocului față de China și Rusia, inclusiv prin desemnarea unor proiecte de interes strategic în cadrul UE care ar beneficia de o autorizare mai rapidă.

Însă tensiunile din Valea Rinului Superior din Germania, unul dintre cele două depozite principale de litiu din țară, sugerează că accelerarea exploatării miniere interne nu va fi o sarcină ușoară.

Locuitorii, precum Müller, sunt reticenți la apariția unor proiecte majore de extracție în curtea lor, temându-se că forările ar putea provoca noi cutremure în zonă și daune costisitoare.

„Există un asemenea entuziasm în jurul litiului și al energiei geotermale – ceea ce se va întâmpla aici, în Valea Rinului Superior, este o adevărată nebunie”, a declarat Müller, care conduce o inițiativă cetățenească locală împotriva acestor planuri.

Companiile și cercetătorii sunt de acord că Valea Rinului Superior ar putea deveni o sursă importantă de litiu, dar nu sunt de acord cu privire la cât de repede poate începe extracția la scară industrială și cât de viabilă din punct de vedere economic va fi.

Se speră la 40.000 de tone pe an

Vulcan Energy Resources, o companie fondată de geologi australieni și germani, se numără printre companiile care speră să exploateze resursa, cu planuri de a demara extracția în 2025 și de a furniza 40.000 de tone de hidroxid de litiu de calitate pentru baterii în fiecare an. Compania își propune să crească această capacitate de producție în timp și testează în prezent extracția la o instalație pilot.

Co-fondatorul Hans Kreuter a declarat că este „foarte optimist” că firma poate „satisface o parte substanțială a cererii de baterii pentru mașinile electrice produse în Germania”.

Planurile sale au fost întâmpinate cu entuziasm de către o industrie auto care se află sub presiune pentru a trece la electricitate, înainte de interzicerea la nivelul UE a vânzării de mașini noi alimentate cu combustibili fosili până în 2035. Producătorii auto Stellantis, Renault și Volkswagen au semnat acorduri de furnizare cu Vulcan. Firma belgiană de materiale Umicore a încheiat, de asemenea, un acord cu această companie.

Cu toate acestea, unii oameni de știință și companii avertizează că este prea devreme pentru a striga victoria.

„Din punct de vedere tehnologic, este deja posibil să se foreze la o adâncime atât de mare în scopuri geotermale și avem, de asemenea, mijloacele necesare pentru a extrage litiu”, a declarat Michael Schmidt, cercetător asociat la Agenția Germană pentru Resurse Minerale. „Dar rămâne de văzut dacă are sens din punct de vedere economic și ecologic”.

Metoda de extracție „nu a fost încă stabilită la scară industrială nicăieri altundeva”, a adăugat Schmidt. „În prezent, nu există nicio companie din lume care să extragă litiu cuplat la energia geotermală. Mai sunt încă cercetări geologice de bază de făcut.”

Unii cercetători spun, de asemenea, că proiecțiile Vulcan cu privire la cantitatea de litiu pe care o poate extrage în regiune sunt exagerate. Potrivit a două studii recente publicate de Institutul de Tehnologie din Karlsruhe (KIT), resursele interne ar putea acoperi doar între 5% și 19% din cererea anuală pentru producția planificată de celule de baterii din Germania – în „cel mai optimist scenariu”.

Răspunzând la aceste constatări, Kreuter de la Vulcan a susținut că geologii de la KIT „au analizat doar proiectele existente… și nu au descris viitorul cu cele mai recente tehnologii, iar noi asta am făcut”.

Fabian Nitschke, unul dintre autorii studiilor KIT, a declarat că explorarea litiului în regiune ar fi „fantastică” pentru aprovizionarea Germaniei cu materii prime critice, dar a adăugat că mai trebuie să se răspundă la „întrebări cheie” înainte de a se putea merge mai departe și de a fi extins.

Câștigarea publicului

O problemă cheie este cum să convingi o populație locală precaută. Forajul geotermal are o reputație proastă în regiune: În 2006, un proiect geotermal de mare adâncime din Basel a declanșat un cutremur cu magnitudinea 3; în 2019, un cutremur a avut loc în Vendenheim, lângă Strasbourg.

Localnicii se mobilizează cu o serie de inițiative cetățenești în întreaga regiune. Hans Roser, șeful unei astfel de inițiative din sudul Văii Rinului Superior, a declarat că se așteaptă ca cutremurele să aibă loc „cu siguranță mai frecvent” dacă se va extrage litiu.

Landurile Renania-Palatinat și Baden-Württemberg, unde se studiază în prezent cea mai mare parte a extracției, sunt perfect conștiente că vor trebui să asigure locuitorii că extracția este sigură.

Ministerul Mediului din Baden-Württemberg, care este condus de Verzi, a declarat: „Fiecare proiect este monitorizat seismic încă de la început” și că litiul poate fi extras doar din apele subterane – și nu prin așa-numitul sistem de roci dure, care a fost legat de cutremure în trecut.

Planuri de revizuire a codului minier

În prezent, landul Renania-Palatinat face presiuni pentru o revizuire a codului minier din Germania, cu scopul de a face procesele mai transparente și de a implica într-o mai mare măsură publicul.

Un argument frecvent adus de susținătorii extracției de litiu în regiune este că aceasta va fi mai ecologică decât extracția în străinătate. Recuperarea litiului din saramură, așa cum se practică în prezent în deșerturile de sare din Anzii chilieni, bolivieni și argentinieni, este asociată cu deficitul de apă, în timp ce extracția de rocă dură emite în medie 15 tone de CO2 pentru fiecare tonă extrasă din acest mineral.

Extragerea litiului prin procese geotermale este „preferabilă”, deoarece nu emite carbon, nu consumă apă și nu generează deșeuri, a declarat Thomas Kölbel, expert în energie geotermală la EnBW, o companie care testează în prezent extracția litiului în Germania.

Până în prezent, astfel de promisiuni nu au făcut mare lucru pentru a-i convinge pe sceptici: În loc să se aprovizioneze acasă, Germania ar trebui „să meargă în Chile și să implementeze alte standarde acolo”, a declarat Roser.