Reputata publicație Politico trage un grav semnal de alarmă: pensile sunt în sprint spre un colaps major. Nu se prea știe cine va plăti pensile seniorilor în Europa.
Politico arată că colapsul sistemelor de pensii este strâns legată de faptul că populația bătrânului continent s- a așezat pe panta îmbătrânirii accelerate, ceea ce înseamnă că forța de muncă este în plină diminuare. Și, bineînțeles, forța de muncă este cea care care plătește pensile. Așa că, sistemele de pensii au un viitor sumbru.
Tot mai bătrâni
Astfel, conform datelor oficiale, dependenţa demografică a persoanelor vârstnice este de aşteptat să crească până în 2050, depăşind 75% în cazul Italiei, Spaniei şi Greciei şi 50% în majoritatea ţărilor UE.
Situația aceasta, corroborate cu noile tendințe sociale, adică cu o intrare mai târzie în forţa de muncă, cariere mai puţin stabile şi un şomaj ridicat în rândul tinerilor, creează un cocktail exploziv pentru finanţele publice. Și dacă nu se vor găsi rapid măsuri de contracarare, sistemul de pensii va sucomba.
Posibile soluții
Experții europeni caută, însă, soluții rapide. Spre exemplu, Karina Doorsley, economist la Economic and Social Research Institute din Dublin, decalră că o soluţie parţială ar consta în formarea unei populaţii mai bine pregătite, cu salarii mai mari care să plătească taxe mai mari. Și o creștere a vârstei de pensionare.
O altă piedică indentificată de Politico este însă voinţa politică redusă a actualelor guverne europene. Respectiv, guvernele sunt puţin dispuse să ofere alegătorilor perspectiva de a munci până la vârste mai înaintate sau de a le lua mai mult din buzunare.
Acest lucru reiese clar din ceea ce s-a întâmplat în Franţa, unde majorarea vârstei de pensionare a devenit un subiect sensibil, scrie Politico.
„Politic, acest lucru este foarte dificil, pentru că niciuna dintre opţiuni nu este foarte bine primită“, subliniază Karina Doorsley.
Pay as you go
Politico notează că sistemele de pensii ”pay-as-you-go” au devenit preponderentă în cea mai mare parte a lumii. Problema este că în timp ce trăim vieţi mai lungi şi mai sănătoase, vârsta de pensionare a rămas mai mult sau mai puţin constantă. În plus, oficialii aleşi se opun creşterii pensiilor.
Chiar politicienii încearcă să soluţioneze chestiunea, ei se lovesc de opoziţia sindicatelor şi de criticile opoziţiei. Pensiile sunt un subiect foarte important pentru mulţi alegători, și cum toate partidele politice caută să obţină acceptul electoratului, sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen lung este amânată sine die.
Exemplul suedez
Unii strategi privesc către soluţii implementate în ţări ca Suedia, unde reforma sistemului de pensii necesită susţinere transpartinică. Iar în cazul guvernelor care pot majora vârsta de pensionare, acestea pot oferi oamenilor o posibilitate extinsă de a alege când şi cum să se pensioneze, oferind stimulente financiare pentru munca până la vârste mai înaintate. Care pare o soluție viabilă, dar, din nou, cu susținere transpartinică.
„Există multe posibilităţi pentru schimbarea sistemului. Iar acesta trebuie schimbat foarte rapid pentru a avea o şansă ca dezechilibre să nu apară pe viitor“, arată Carl-Georg Luft, preşedinte al Fundaţiei pentru Drepturile Generaţiilor Viitoare din Germania.
Cum se pensionează în Europa
Austria – 65 / 60 de ani
Belgia – 65 de ani
Franța – 65 de ani si 4 luni
Bulgaria – 65 / 62 de ani
Italia – 66 de ani si 7 luni / 65 de ani si 7 luni
Grecia – 67 de ani
Irlanda – 66 de ani
Polonia – 65 de ani si 7 luni / 60 de ani si 7 luni
România – 65 de ani / 60 de ani si 7 luni
