O replică din discursul al lui Geert Wilders către alegătorii olandezi va „bântui” Bruxelles-ul mai mult decât oricare alta. Aceasta face referire la un referendum referitor la ieșirea din UE. La șapte ani după ce britanicii au votat pentru Brexit, un așa-numit scrutin Nexit a fost un element central al ofertei liderului de extremă-dreapta. Om ce a avut succes în cele din urmă în Olanda.
Și, deși Wilders și-a „îndulcit” retorica anti-islam în ultimele săptămâni, nu există semne că ar vrea să își atenueze euroscepticismul. Asta după victoria sa șocantă în alegeri. Chiar dacă alegătorii olandezi nu vor fi convinși să îi urmeze pe britanici să iasă din UE, sondajele de opinie sugerează că acest lucru este puțin probabil. Există toate indiciile că un guvern condus de Wilders la Haga va fi un „coșmar” pentru Bruxelles.
Un loc pentru Wilders la masa summitului UE ar transforma dinamica evenimentului. Alături de alți lideri de extremă dreapta și naționaliști deja în funcție. Dintr-o dată, politici care variază de la acțiunea climatică, la reforma UE și armele pentru Ucraina vor fi supuse dezbaterii și chiar inversării. De la anunțarea exit-poll-urilor, potențialii parteneri de centru-dreapta nu au exclus posibilitatea de a forma o coaliție cu Wilders. Care a ieșit învingător detașat. Asta în ciuda faptului că, în ultimii 10 ani, el a fost ținut pe dinafară de centriști.
Geert Wilders și succesul din Olanda
În ceea ce-l privește, veteranul de 60 de ani pare să fie foarte serios în ceea ce privește preluarea puterii de data aceasta. De când înlocuitoarea lui Mark Rutte la conducerea VVD, Dilan Yeșilgöz, a indicat la începutul campaniei că ar putea intra în discuții de coaliție cu Wilders. Liderul extremei drepte a depus eforturi pentru a părea mai rezonabil. El a diluat unele dintre pozițiile sale cele mai stridente, în special în ceea ce privește islamul. Cum ar fi interzicerea moscheilor, spunând că există priorități mai importante de rezolvat.
Miercuri seară, 22 noiembrie, odată cu aflarea rezultatelor, Wilders a fost mai explicit: „Înțeleg foarte bine că partidele nu doresc să fie la guvernare cu un partid care dorește măsuri neconstituționale”, a spus el. „Nu vom vorbi despre moschei, corane și școli islamice”. Chiar dacă Wilders este dispus să renunțe la cererea sa de organizare a unui referendum european în schimbul puterii, victoria sa va provoca totuși o tresărire în instituțiile UE.
Iar dacă partidele centriste se unesc pentru a-l ține pe Wilders departe, ar putea exista un preț de plătit mai târziu cu alegătorii olandezi furioși. Nigel Farage, „animatorul” Brexitului, a arătat în Marea Britanie că nu este nevoie să fii la putere pentru a avea o influență puternică.
Cel mai negru coșmar pentru UE
Migrația a fost o problemă dominantă în alegerile din Olanda. Pentru politicienii UE, ea rămâne o preocupare urgentă. Pe măsură ce numărul migranților continuă să crească, la fel a crescut și sprijinul pentru partidele de extremă dreapta în multe țări din Europa. În Italia, anul trecut, Giorgia Meloni a câștigat puterea din Italia. În Franța, Raliul Național al lui Marine Le Pen rămâne o forță puternică. În Germania, Alternativa pentru Germania a urcat, de asemenea, pe locul al doilea în ultimele luni.
În discursul său de după victorie, Wilders a promis că va aborda ceea ce el a numit „tsunami-ul de azil” care lovește Olanda. „Principalele motive pentru care alegătorii l-au susținut pe Wilders în aceste alegeri sunt agenda sa anti-imigrație. Urmată de pozițiile sale pe tema crizei costului vieții și poziția sa în domeniul sănătății”, a declarat Sarah de Lange, profesor de politică la Universitatea din Amsterdam.
Partidele mainstream l-au „legitimat pe Wilders”. Au făcut din imigrație o problemă cheie, a spus ea. „Alegătorii s-ar fi putut gândi că, dacă aceasta este problema în joc, de ce să nu voteze pentru original și nu pentru copie?”, citează POLITICO.
