Întrebarea este: ce se poate face pentru a consolida sprijinul pentru democrație în rândul tinerilor din Europa înainte de a fi prea târziu? În Europa, democrația este concepută ca o valoare fundamentală care se bucură de un sprijin public larg și neclintit pe întreg continentul. Ca atare, valul de extremă dreapta care se preconizează că va ajunge la sol în timpul alegerilor europene de luna viitoare este văzut ca fiind doar un fenomen politic tranzitoriu. Cu siguranță, democrația europeană va persista și va persevera în timp.
Dar acest final de basm, povestea inevitabilității democrației în Europa, este pe cât de reconfortantă, pe atât de greșită.
Datele din numeroase sondaje arată că sprijinul consistent pentru democrație în Europa este deja destul de scăzut. Și dacă demografia este destinul, se pare că sprijinul public pentru democrație va continua să scadă, Europa putând ajunge la un punct de inflexiune în care formele de guvernare nedemocratice nu numai că se înrădăcinează, dar și înfloresc.
De unde știm acest lucru?
Potrivit sondajului global 2023 al Fundației pentru o Societate Deschisă, la care Comms Hub a oferit consultanță și pe care l-a analizat în Europa, doar 38% dintre germanii cu vârsta de 18 ani și peste sunt susținători consecvenți ai democrației. În Franța, numărul acestora este de doar 27 la sută, în timp ce în Italia și Polonia se situează la mai puțin de 45 la sută.
Pentru a fi etichetați drept susținători inconsecvenți ai democrației, cei intervievați au trebuit să răspundă la una sau mai multe dintre cele cinci întrebări într-un mod care contesta sau se opunea normelor democratice. Un respondent ar fi putut fi de acord că un lider puternic care ignoră rezultatele alegerilor și autoritatea legală a parlamentului este acceptabil sau că un guvern nedemocratic este preferabil democrației. Aceștia ar fi putut răspunde că democrația este o modalitate proastă de a-și guverna națiunea sau că regimul militar ar fi o modalitate bună de a face acest lucru. Teoretic, cu cât o persoană a răspuns la mai multe întrebări în mod inconsecvent, cu atât mai puțin susținea democrația.
În mod esențial, această lipsă de sprijin măsurată în Franța, Germania, Italia și Polonia în 2023 nu este o anomalie statistică. În 2022, sondajele pe care le-am realizat în nouă țări pentru European Movement International au constatat, de asemenea, că acest sprijin a variat de la un minim de 22 % (în România) la un maxim de 48 % (în Finlanda). Iar în șapte dintre aceste nouă țări – în Grecia, Italia, Germania, Estonia, Polonia, România și Ungaria – sprijinul consistent pentru democrație a fost de 45 la sută sau mai puțin.
Democrație sau nu?
Mai mult, deși această lipsă de sprijin pentru ceea ce este descris ca fiind o valoare europeană fundamentală este șocantă, nu este cea mai îngrijorătoare constatare scoasă la iveală de cercetarea noastră.
Majoritatea sondajelor noastre, toate cele patru pe care le-am realizat în 2023 și șapte din cele nouă sondaje pe care le-am realizat în 2022, au constatat că europenii mai tineri sunt mult mai puțin predispuși să susțină în mod constant democrația decât părinții și bunicii lor.
De exemplu, în Germania, doar 21 % dintre generația Z și milenialii au declarat că susțin în mod constant democrația, comparativ cu 66 % dintre cei cu vârsta de 70 de ani și peste. În Polonia, între timp, doar aproximativ un sfert dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani au manifestat un sprijin constant pentru democrație – ceea ce reprezintă 17 puncte procentuale sub media națională. Același lucru a fost valabil și în Franța, cu doar 14 la sută, și chiar și în Italia, cu 34 la sută, italienii mai în vârstă fiind de aproape două ori mai predispuși să susțină democrația.
Aceasta este o urgență care, dacă nu este controlată și nu este corectată, prevestește un viitor periculos pentru continent. Deoarece, pe măsură ce acești europeni mai tineri îmbătrânesc și le succed cetățenilor mai în vârstă în societate – un proces pe care îl numim „succesiune demografică” – sprijinul de bază pentru democrație în întreaga Europă va scădea în mod inevitabil și mai mult. Care este rezultatul? Un ecosistem social din ce în ce mai fertil pentru declinul democratic și, foarte posibil, pentru colaps.
Reguli și norme
Acest proces de succesiune demografică nu este nimic mai puțin decât o bombă cu ceas care ticăie, chiar în inima democrației europene.
Acum, este desigur posibil ca, pe măsură ce acești europeni mai tineri îmbătrânesc, să devină mai susținători ai democrației. Dar, în condițiile în care polarizarea politică se află la apogeu, iar încrederea în instituțiile europene este la apogeu, cât de probabilă este această posibilitate? Și cum rămâne cu Generația Alfa? Cât de probabil este ca acești copii să devină susținători mai consecvenți ai democrației decât cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani din prezent?
Realitatea este că succesiunea demografică este doar o ipoteză pentru moment. Bomba cu ceas pe care ar putea-o produce, însă, nu este. Este o intuiție simplă care concluzionează că, cu cât scade mai mult baza consistentă de sprijin pentru democrație în Europa, cu atât este mai probabil ca aceasta să fie golită în continuare de demagogi și autoritari, care caută puterea fără a fi constrânși de regulile și normele democratice, scrie POLITICO.
Demografia nu trebuie neapărat să fie un destin, dar fără o mai bună înțelegere a problemei, declinul democratic este un rezultat foarte probabil. Întrebarea este: ce se poate face pentru a consolida sprijinul pentru democrație în rândul tinerilor din Europa înainte de a fi prea târziu?
