Atingerea țintei de 4,4% din PIB nu este realistă și este imposibilă, susține Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. Astfel, acesta susține că adoptarea unor pachete de corecție fiscală ar putea relua procesul de consolidare bugetară.
Adoptarea unui pachet de corecție fiscală în luna august ar putea relua procesul de consolidare bugetară, dar atingerea țintei de deficit de 4,4 la sută din PIB în acest an este imposibilă, se arată în raportul de analiză a convergenței România – Zona Euro MONITOR, publicat pe site-ul oficial BNR (Banca Națională a României).
O țintă care nu a fost realistă
Principala provocare macroeconomică este deficitul bugetar. Astfel, unul din foștii miniștrii de Finanțe ai României, Daniel Dăianu subliniază ideea că: “Acum, deficitul bugetar structural este, probabil, peste 5,5 % din PIB. Anul trecut, deficitul bugetar (ESA) a fost de cca. 6,2 %, iar anul acesta, în lipsa unor măsuri clare și credibile, deficitul ar fi mai mare. Dimensiunea deficitului structural este de judecat și raportată la investițiile publice, care au fost de regulă între 5-6 la sută din PIB în ultimul deceniu. Dacă excludem fondurile din bugetul UE din investițiile publice, se vede că deficitul ar fi aproape dublul cheltuielilor de capital. Este o situație ce trebuie să pună pe mulți pe gânduri”.
Fostul ministru afirmă că datoria publică este în jur de 50% din Produsul Intern Brut (PIB), nefiind prea mare în raport cu media din UE (unde este peste 80% din PIB), dar cu mult crescută față de acum 15 ani (când era 15% din PIB).
Așadar, Daniel Dăinau subliniază că ținta nu este una realistă: “Ținta de deficit bugetar de 4,4% din PIB în 2023 nu a fost realistă, dată fiind conjunctura economică și construcția bugetului. O diminuare a deficitului bugetar de la peste 6 la sută la 3 la sută din PIB este considerabilă și echivalează cu o reducere cu peste 3 la sută din PIB a absorbției interne; această corecție necesară ar permite reducerea echivalentă în termeni relativi a necesarului de finanțare externă. O ajustare de asemenea anvergură este dificilă, iar efortul (costul) se cuvine să fie cât mai echitabil distribuit”.
Înrăutățirea problemei
Problema deficitului bugetar este înrăutățită de dezechilibrul balanței externe, cu un deficit de cont curent care anul trecut a trecut de peste 9% din PIB. În acest context, cel mai probabil anul acesta va urma sa fie sub 8% din PIB, pe fondul ameliorărilor raportului de schimb extern“Este de presupus că o reducere a deficitului bugetar structural sub 3 la sută din PIB, va duce deficitul de cont curent către 5 la sută din PIB. Dezvoltarea producției interne de tradables (bunuri exportabile și importabile) ar duce deficitul de cont curent mai jos”.
În acest context, țara noastră are nevoie de noi venituri fiscale care să ajungă, treptat, aproape de media celor din regiune, adica 34-35% din PIB. Acest standard este înregistrat în regiuni precum Cheia, Ungaria și Polonia, chiar și în Bulgaria fiind un procent de 31%:
Așadar, fostul ministru Dăianu subliniază faptul că:“În România sunt la nivelul cel mai jos din UE, 27 la sută din PIB în 2022 (Irlanda este un paradis fiscal și nu intră în discuție). Nu numai pentru a finanța mai bine sectoare vitale pentru economie și societate (ex.: educație și sănătate), ci și pentru a răspunde mai eficace la șocuri viitoare izvorâte din schimbări climatice, pandemii, alte amenințări de securitate etc. O colectare mult mai bună a veniturilor fiscale, venituri nefiscale superioare (inclusiv redevențe crescute), regândirea regimului fiscal, care trebuie să fie echitabil (acum este regresiv, cei cu venituri mai mici plătind, în general, proporțional mai mult), cheltuieli publice mai eficiente și reducerea din risipă pot contribui la atingerea acestui deziderat”, conform sursei economedia.ro.
