Oficialii de la Kremlin au lansat mai multe avertismente țărilor europene care oferă armament Ucrainei, în contextul războiului militar pe care acest stat îl are cu Rusia. De altfel, mai multe voci de la Kremlin au susținut că ajutoarele venite din Occident nu vor împiedica Moscova să-și îndeplinească obiectivele „operațiunii militare speciale”.
De asemenea, oficialii ruși au subliniat că ucrainenii vor fi cei care vor suferi cel mai mult dacă Marea Britanie sau alt stat „inamic” va trimite Kiev-ului avioane de luptă. Noile amenințări ale Rusiei vin în contextul în care președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a deplasat miercuri în Regatul Unit, unde s-a întâlnit la Londra cu premierul britanic, Rishi Sunak. Aici, liderul de la Kiev i-a cerut șefului Executivului din Marea Britanie să trimită țării sale avioane de luptă avansate.
Până acum, Sunak nu a luat o decizie în acest sens, însă i-a promis lui Zelenski că armata britanică va antrena piloții ucraineni pentru a opera avioane de luptă ale NATO.
„Durere și suferință”
În contextul cererilor formulate de Volodimir Zelenski, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat că orice avion trimis armatei ucrainene „nu va aduce decât durere şi suferinţă ucrainenilor”. De asemenea, Peskov a criticat ţările NATO pentru că își asumă un rol „direct” în conflict.
„Aceasta nu este nimic altceva decât implicarea tot mai mare a Marii Britanii, a Germaniei şi a Franţei în conflictul dintre Rusia şi Ucraina. Linia de demarcare între implicarea indirectă şi cea directă (a Europei în conflict) dispare treptat”; „Nu putem decât să ne exprimăm regretul în această privinţă şi să spunem că astfel de acţiuni duc la o escaladare a tensiunilor, la prelungirea conflictului şi va face conflictul din ce în ce mai dureros pentru Ucraina”, a precizat Peskov, scrie Agerpres.
De asemenea, în cazul în care țările occidentale vor decide să ofere Ucrainei avioane de luptă, Dmitri Peskov a susținut că Rusia nu se va lăsa descurajată şi va continua să-și atingă obiectivele în cadrul „operațiunii militare speciale”.
În plus, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a respins concluziile procurorilor internaţionali care investighează doborârea zborului MH17 al companiei Malaysia Airlines, conform cărora există „indicii puternice” că președintele Rusiei, Vladimir Putin, ar fi implicat în acest incident.
Cazul „MH17”
Zborul MH17 al companiei Malaysia Airlines, care se deplasa de la Amsterdam la Kuala Lumpur, survola Ucraina, afectată de conflict, la 17 iulie 2014, când a dispărut de pe radare.
La bord se aflau în total 283 de pasageri, inclusiv 80 de copii, și 15 membri ai echipajului.
Avionul s-a prăbușit după ce a fost lovit de o rachetă Buk de fabricație rusească deasupra estului Ucrainei, a constatat în octombrie 2015 o anchetă de 15 luni a Consiliului olandez pentru siguranță (DSB).
În septembrie 2016, o echipă internațională de anchetatori criminali a declarat că dovezile au arătat că racheta Buk a fost adusă de pe teritoriul rusesc și a fost trasă de pe un câmp controlat de separatiștii susținuți de Rusia.
Echipa comună de anchetă (JIT) condusă de Olanda a concluzionat în mai 2018 că sistemul de rachete aparținea unei brigăzi rusești, iar Australia și Țările de Jos au anunțat că ambele consideră Rusia responsabilă pentru doborârea avionului, scrie BBC.
