Pe ce resurse se bazează economia Albaniei? Statul care produce cel mai mult petrol din Balcanii de Vest

Albania este o națiune europeană situată în partea de sud-est a continentului și se întinde pe o suprafață de aproximativ 27.000 de kilometri pătrați.

Potrivit experților de la Banca Mondială, Albania, la nivelul economiei mondiale este considerată o națiune cu venituri medii-superioare. În trecut,  a fost una dintre cele mai sărace țări europene, dar datorită reformelor economice ambițioase implementate de guvern, economia Albaniei a crescut substanțial. Țara a avut un PIB nominal de 15,3 miliarde de dolari în 2018 și un PIB bazat pe paritatea puterii de cumpărare de 38,1 miliarde de dolari.

Unele dintre motoarele economice din țară includ agricultura, industria și sectorul serviciilor. Una dintre principalele reforme implementate de guvernul albanez este utilizarea adecvată a resurselor naturale. Cele mai importante resurse naturale din Albania includ, printre altele, terenul arabil, petrolul, gazele naturale, cărbunele și cuprul.

Agricultură, silvicultură și pescuit

Una dintre cele mai importante resurse pentru economia Albaniei este terenul arabil. Conform cercetărilor efectuate de profesorul Andrea Shundi, 24% din suprafața totală a Albaniei este utilizată în scopuri agricole. Sectorul agricol este unul dintre cele mai importante din Albania, deoarece contribuie cu aproape 23% la produsul intern brut.

În 1912, guvernul albanez a înființat Ministerul Agriculturii pentru a gestiona resursele agricole ale țării, în special terenurile arabile. Ministerul a trecut prin mai multe schimbări, cea mai recentă fiind în 2017, când a devenit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Principalele culturi din Albania includ strugurii, smochinele, castraveții și prunele. Fostul guvern comunist a alocat resurse substanțiale pentru dezvoltarea sectorului agricol .

Producția agricolă a cunoscut o extindere semnificativă grație programelor pe scară largă de recuperare a terenurilor, de ameliorare a solului și de irigații, dar și datorită utilizării îngrășămintelor. Din păcate, în pofida acestor progrese remarcabile, producția agricolă a fost afectată de lipsa tehnologiei și utilizarea în masă a metodelor agricole tradiționale. Cu toate acestea, agricultura a înregistrat o creștere anuală în perioada postcomunistă.

Aproximativ jumătate din populația economic activă este angajată în agricultură, care contribuie cu aproximativ o cincime din PIB-ul Albaniei. Doar o pătrime din suprafața totală a terenului este arabilă, însă țara își satisface aproape toate nevoile alimentare din producția internă. Principalele culturi sunt grâul, porumbul (porumb), sfecla de zahăr și pepenii verzi. De asemenea, se cultivă mere, prune, struguri, nuci și castane. Citricele sunt cultivate pe coasta sudică, la fel ca și smochinele și măslinele acolo unde există suficientă irigare. Principalele animale de fermă sunt oile, caprele, vitele și porcii.

Strugurii sunt unele dintre cele mai importante resurse naturale ale Albaniei, deoarece sunt esențiali pentru industria vinicolă a țării. Există mai multe tipuri de struguri indigeni în Albania, cum ar fi Manakuq, Pules, Mjaltez și Stambolleshe. Unele dintre regiunile centrale în care se cultivă struguri în Albania includ regiunea colinară centrală și câmpiile de coastă. Industria viticolă din Albania este una dintre cele mai vechi din țară, deoarece datează din epoca glaciară. Dovezile istorice indică faptul că, în perioada comunistă, aproape 77 de mile pătrate de teren erau folosite pentru cultivarea strugurilor.

O altă resursă importantă a Albaniei este peștele. Datorită locației sale are o mare varietate de pești de apă dulce și de apă sărată. În Albania, pescuitul are loc în Marea Ionică, precum și în Marea Adriatică. Cea mai mare parte a pescuitului de apă dulce se desfășoară în lacurile din țară, cele mai importante lacuri fiind Lacul Prespa, Lacul Shkoder și Lacul Butrint.

În afară de lacuri, pescuitul de apă dulce în Albania se practică și în unele lagune, cum ar fi laguna Patos, laguna Karavasta și laguna Narta. În ciuda numărului mare de resurse piscicole din țară, industria pescuitului din Albania este relativ subdezvoltată. În afară de pescuitul tradițional, albanezii practică, de asemenea, o piscicultură extensivă.

Piscicultura a fost una dintre principalele industrii ale Albaniei încă din anii 1950. Tipul de pește cultivat în Albania depinde în principal de regiune, iar cel mai frecvent pește crescut în secțiunea de sud-est a țării este păstrăvul. Aceștia sunt, de asemenea, crescuți în mod obișnuit în secțiunile de nord și sud-vest ale țării. Cele mai comune specii de pești marini crescuți în Albania includ bibanul european, crapul argintiu și dorada.

Având acces atât la Marea Adriatică, cât și la Marea Ionică, industria albaneză a pescuitului are un mare potențial; cu toate acestea, din cauza lipsei de pescari profesioniști și a utilizării de echipamente învechite, aceasta nu a fost pe deplin dezvoltată. Porturile de pescuit cele mai mari din Albania se află la Sarande, Vlore, Shengjin și Durres, cel din urmă este și cel mai important din țară.

Instalații portuare au fost dezvoltate și pe lacurile interioare. Guvernul a încerca să interzică pescuitul păstrăvului letnica, un pește de carne roz, aflat pe cale de dispariție, care se găsește cu precădere în lacul Ohrid.

O altă resursă importantă  a Albaniei constă în terenurile împădurite. Deși pădurile acoperă apeoximativ o treime din teritoriul statului albanez, țara a pierdut o mare parte din suprafața forestieră din cauza defrișărilor care au avut loc la începutul anilor 1990. După care, cinci ani mai târziu Albania s-a alăturat Băncii Mondiale și Italiei pentru a demara un proiect forestier prin care să consolideze instituțiile de mediu din Albania.

Apă, petrol și gaze naturale

Apa este o resursă naturală esențială în Albania, deoarece este vitală pentru producerea de energie electrică în țară. Pe lângă faptul că este utilizată pentru producerea de energie electrică, apa din Albania este folosită și în numeroase alte scopuri, cum ar fi utilizarea agricolă și industrială. Potrivit estimărilor guvernului, cea mai importantă sursă de energie electrică din Albania este hidroenergia, iar națiunea se bazează aproape 100% pe hidroenergie pentru producția internă. Unele dintre cele mai importante centrale hidroelectrice din Albania sunt situate de-a lungul râului Drin, cum ar fi Skavica, Fierza, Vau i Dejes și Koman.

Cercetările geologice indică faptul că Albania are vaste depozite de petrol. Potrivit guvernului albanez, rezervele de petrol din Albania sunt estimate la 220 de milioane de barili. Datele Institutului de Energie pentru Europa de Sud-Est indică faptul că Albania produce mai mult petrol decât orice alt stat dintre țările Europei situate regiunea Balcanilor de Vest.

Albania are mai multe câmpuri petroliere masive, cel mai important fiind câmpul Patos-Marinza, care este mai mare decât orice câmp petrolier de pe continentul european. Rezervele câmpului petrolifer Patos-Marinza sunt estimate la 2 miliarde de barili. Zăcământul Patos-Marinza produce aproximativ 12.556 de barili de petrol în fiecare zi.

Gazele naturale reprezintă una dintre cele mai importante resurse naturale ale Albaniei. Albania are mai multe rezerve importante de gaze, cum ar fi Durrës Block, Kalm și Ballaj Kryevidh. Blocul Durrës este cel mai important zăcământ de gaze naturale din Albania, deoarece este mai mare decât orice alt zăcământ de gaze offshore din țară. Compania Island Oil and Gas Company a descoperit blocul Durrës în 2003.

Minerale, aur și servicii

Albania are unele dintre cele mai mari zăcăminte de minerale de pe continentul european. Printre mineralele care pot fi găsite în interiorul granițelor Albaniei se numără calcarul, gipsul, fierul și cărbunele. Cromul este unul dintre cele mai importante minerale din Albania, deoarece țara este considerată unul dintre principalii producători de minerale la nivel internațional. Unele dintre minele importante ale Albaniei includ mina Bulqize, mina Batra și mina Thekna, renumită pentru depozitele sale vaste de crom. Potrivit guvernului albanez, rezervele de crom ale minei Thekna sunt estimate la 0,652 milioane de tone.

Aurul a fost una dintre cele mai importante resurse naturale ale Albaniei încă din epoca medievală. Metodele moderne de extragere a aurului au fost introduse în țară în secolul al XX-lea. Una dintre regiunile centrale din Albania în care se exploatează aurul este regiunea Puke, unde se află mina de cupru-aur-aur-argint-cobalt Perlat. Mina este deținută de Arian Resources Company, care este una dintre cele mai importante companii miniere din Albania. În 2015, a fost efectuată o analiză în diferite regiuni pentru a căuta aur în țară. Conform analizei, rezervele de aur ale Albaniei au fost estimate la 14 milioane de tone, potrivit

Industrializarea rapidă promovată de fostul guvern comunist a avut drept obiectiv construirea unei țări cât mai autosuficiente. prin urmare au apărut industrii tot mai moderne și mai ramificate. Însă, cândva mândriile țării, industriile inginerești și chimice au intrat într-un trend descendent. În prezent industria minieră și manufacturieră generază o zecime din venitul național și reprezintă un mic procent din forța de muncă.

Principalele produse manufacturate sunt alimentele și băuturile, materialele de construcții, petrolul, textilele și cimentul. Construcțiile reprezintă aproximativ o optime din PIB-ul Albaniei. Economia Albaniei a devenit din ce în ce mai mult orientată către servicii, însă adesea nu reușește să satisfacă cererea populației pentru diverse bunuri de consum.

În privința serviciilor trebuie precizat faptul că aproximativ două cincimi din PIB-ul țării provin din acest sector care cuprinde aproximativ 20% din populația activă din punct de vedere economic.

Înainte de 1992 turismul în Albania era aproape inexistent și s-a menținut în acest trend până la începutul sescolului XXI pe fondul infrasctructurii precare și a instabilității politice. În pofida acestori neajunsuri, restaurările majore ale monumentelor arhitecturale și culturale combinată cu dezvoltarea constantă a hotelurilor și a altor facilități orientate spre turism au început să transforme Albania într-o țară inclusă în circuitul turistic.

Coasta de 470 km de-a lungul Adriaticii este bine cunoscută pentru plajele sale splendide. Albania are, de asemenea, multe comori arheologice. O serie de săpături efectuate la sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI au scos la iveală ruine și artefacte din antichitate. Unul dintre aceste situri arheologice este Butrint, la un moment dat o colonie grecească, un oraș roman și un port bizantin, care a fost desemnat sit al Patrimoniului Mondial UNESCO în 1992 și parc național în 2000.