Deși o pensie ar trebui să fie un venit sigur care să asigure existența unui om care a plătit în toți anii de muncă taxe către stat, situația din România este incertă. Practic, este posibil ca banii pe care viitorii pensionari îi vor primi să nu fie suficienți pentru un nivel de trai decent.
În ciuda faptului că există trei fonduri prin care sunt adunate contribuțiile pentru pensii și deși din anul 2008 există o reformă a pensiilor, acest sistem nu este sustenabil. Motivul este faptul că există o dependență mare de primul pilon. Conform playtech.ro, specialiștii afirmă că problemele sunt structurale în această situație. În sensul în care sunt mai puține persoane care contribuie, în comparație cu numărul de pensionari. Practic, un angajat susține, din banii dați, peste 4 pensionari. Acest dezichilibru o să înrăutățească situația în anii care vor veni, iar în prezent sunt 5,6 milioane de oameni care sunt angajați în activitate și 5,2 milioane de pensionari.
Nici scăderea în rândul natalității și nici creșterea numărului persoanelor care emigrează nu sunt deloc semne bune. Andrei Perianu, analist financiar, a declarat pentru wall-street.ro că : „Românii vor avea niște pensii, dar nu vor fi îndeajuns pentru a menține nivelul de trai. Nivelul de trai devine din ce în ce mai competitiv, mai scump să trăiești. Iar lucrul acesta nu se va opri aici, ci se va accelera.”.
Persoanele cu putere de decizie din politică se gândesc la o nouă reformă legată de pensii, aceasta fiind asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Totuși, rezultatele nu există.
Măsurile propuse și nemulțumirile din jurul lor
Măsurile prin care se dorește ca sistemul de pensii să fie predictibil și sustenabil au creat nemulțumiri în rândul oamenilor, dar și în coaliția de guvernare. Măsurile care au generat cele mai mari plângeri au fost : creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani în cazul bărbaților și la 63 pentru femei și eliminarea posibilității unei pensionări anticipate.
Prin PNRR s-a pus în discuție și problema opririi pensiilor la nivelul actual, dar cu măriri precise pentru pensiile de nivel minim.
Și Comisia Europeană a făcut o solicitare către Guvern să transforme actualul sistem de pensii într-unul cu caracter sustenabil, mai precis să mențină cheltuielile la nivelul actual. Această schimbare poate să genereze un echilibru între contribuțiile pe care le fac angajații și sprijinirea pensionarilor. Altfel spus, cei trei piloni de pensii ar putea primi sume mai mari de bani prin care să susțină pensionarii actuali dar și pe cei care urmează să intre le pensie.
Prevederile impuse prin PNRR vor să alinieze sistemul de pensii din România la cel actual din Uniunea Europeană, iar acestea nu pot fi amânate pentru o perioadă prea lungă de timp. O nouă lege de reformă a structurii sistemului de pensii va fi prezentată în Parlament până la finalul anului 2022, conform declarațiilor Ministerului Muncii.
