Firmele de brokeraj ascund uneori adevărate capcane pentru români. Astfel, o femeie angajată la o firmă din această categorie s-a folosit de datele a peste 50 de români pentru a contracta credite în numele lor.
Neștiind de aceste credite, pe care nu le inițiaseră ei înșiși, oamenii păgubiți s-au trezit cu datorii colosale sau, în anumite cazuri, chiar cu o notificare de executare silită. Chiar dacă femeia a fost concediată în momentul în care mai mulți păgubiți au depus plângeri la firma de brokeraj respectivă, există numeroase fraude pe care românii le pot suferi și care-i pot ușura de sume considerabile.
Datele personale și specularea lor
Firmele trebuie să păstreze discreția în ceea ce privește datele clienților lor: altfel spus, ei nu le pot face publice către terți, decât în cazul în care scopul este unul bine întemeiat, iar clientul și-a dat acordul pentru prelucrarea datelor. Chiar și în cazul în care această femeie nu ar fi utilizat date ale clienților în mod voit și rău-intenționat, ea ar fi riscat să-și piardă locul de muncă pentru faptul că informațiile clienților ei i-au părăsit biroul și sistemul informatic.
O veste bună în acest caz este că a fost ușor de găsit numitorul comun: firma, în primul rând, urmată de acțiunile întreprinse de această angajată.
„În momentul în care un client se confruntă cu o astfel de situație, responsabilitatea nu este la el. Acel om a fost înșelat, nu avea pârghiile necesare pentru a preîntâmpina, întrucât, întreaga responsabilitate este a companiilor care au intrat în acest domeniu.
Reprezentanții acestor companii ar trebui să facă controale și să ia legătura cu toți clienții semestrial sau lunar, prin informarea acestora în legătură cu posibilele datorii pe care le au”, a declarat analistul economic Claudiu Vuță pe marginea acestui caz, fiind invitat la Antena 3 CNN.
Alte fraude la care să fim atenți
Se întâmplă frecvent să primim mesaje text care ne atenționează în legătură cu plata unei datorii care nu există sau a unei facturi restante, deși noi știm foarte bine că avem toate cheltuielile la zi. În aceste situații, este indicat să nu accesăm niciun link din aceste mesaje, nici să nu descărcăm vreunul dintre fișierele atașate. Aceasta este cealaltă față a monedei „creditelor-surpriză”: avem atât credite care există, deși nu le-am făcut în nume propriu, precum și credite care nici măcar nu există, dar riscă să ne îndatoreze prin alte mijloace. Recomandarea noastră este să contactați întotdeauna instituția de care aparțineți și cu care se presupune că ați contractat un împrumut: tentativele de phishing se bazează pe impersonarea unor firme cu care ai contract, pentru a-și asigura credibilitatea.
