Info

Nu împrumutați de Bobotează că vă va merge prost tot anul! Tradiții și credințe românești de Botezul Domnului

Boboteaza la Patriarhie
Sursa foto: patriarhia.ro

Boboteaza, denumirea populară a Botezului Domnului care se celebrează în fiecare an pe 6 ianuarie, este o sărbătoare care abundă în credințe, obiceiuri și eresuri pentru români.

Ritualurile Sfințirii Apelor și al Ageasmei Mari care se săvârșesc de către preoți în ajunul și ziua Bobotezei (respectiv pe 5 și 6 ianuarie) sunt strâns legate de sărbătoarea Nașterii Domnului. De altfel, cuvântul „agheasmă“, care înseamnă în greacă „sfințire“, are o semnficație duală, atât de apă sfințită, cât și de slujbă pentru sfințirea apei.

De apa sfințită sunt legate multe credințe și obiceiuri, dar și ritualuri religioase. „Agheasma Mare se gustă în fiecare zi, opt zile de la rând, pe nemâncate. De ce opt zile și nu șapte? Pentru că, așa cum spune într-o rugăciune, ea este curățitoare spre viață veșnică. Gustând opt zile din apa aceasta, ne aducem aminte de botezul nostru, care a fost săvârșit pentru ca noi să avem arvuna vieții veșnice, mântuirea și dobândirea vieții veșnice. Cifra 8 este simbolul veșniciei.

Deci, opt zile la rând gustăm apa aceasta, ne sfințim, ne întărim și înmulțim în noi harul pe care l-am primit la botez – fără ca aceasta să fie o repetare a botezului, bineînțeles –, ne curățim și devenim mai iubiți de Dumnezeu-Tatăl, mai întăriți în credință de către Dumnezeu-Fiul și mai sfințiți de către Duhul Sfânt“, spune într-o predică Preafericitul Patriarh Daniel.

Obiceiuri și eresuri legate de apă

Apa este un element esențial al Bobotozei, care se regăsește în multe obiceiuri și tradiții românești.

Astfel, în ajunul Bobotezei, preotul sfinţeşte casele cu apa sfinţită în dimineaţa aceea după Liturghie. Tot cu apă se stropesc și credincioșii, dar și lucrurile care se doresc a fi sfințite de către preot. Tradiția mai spune că, de Bobotează, toate apele sunt sfinţite, de aceea există interdicția ca femeile să spele rufe până la sfârşitul praznicului, care ține opt zile.

Preoții sfințesc apele curgătoare, în amintirea Râului Iordan în care s-a săvârșit Botezul Domnului, și aruncă în ele o cruce. Bărbații care asistă la ritualul religios se aruncă în valuri să o aducă înapoi la țărm căci cel care reușește primește binecuvântarea preotului și se spune că va fi norocos tot anul.

Duhuri, proorociri și ursite

De Bobotează, pentru a alunga duhurile, vânătorii şi pădurarii trag focuri peste ape, iar în casele țărănești focurile erau ținute aprinse în vetre.

De asemenea, se mai spune că de Bobotează nu se dă nimic cu împrumut și că este bine să te fereşti de orice împrumut, fie că dai, fie că iei. Cei care nu țin pravila aceasta vor trage ponoase tot anul și numai pagube vor avea în casă.

Un alt obicei legat de noaptea de Bobotează este cel de aflare a ursitului. Pentru aceasta, fetele de măritat trebuiau să își lege pe degetul inelar un fir roșu de mătase și să pună sub pernă o rămurică de busuioc ca să li se arate în vis cel sortit lor. Tot de măritiș mai este legată o credință – se spune că fetele care cad pe gheață în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor căsători in acel an.