Aderarea la UE reprezintă un obiectiv important pentru vecinii României. Țara noastră și-a luat angajamentul de a susține Republica Moldova și Ucraina în acest proces. Cele două țări își încep negocierile pentru aderare. Dar, acestea întâmpină în continuare obstacole. Opoziția vine din partea Ungariei.
Procesul de aderare este unul destul de lung. Deoarece cele două țări vecine au de reglementat destul de multe lucruri pentru a putea face parte din UE.
Negocierile UE pentru aderare
Birocrația UE este destul de complicată. În acest caz se poate lua și exemplul României. În 2006, țara noastră își încheiase negocierile de aderare cu UE. Avea nevoie de un singur text oficial care să surprindă faptul că România are o „economie de piață funcțională”. Acest lucru nu era real. La acel moment, țara noastră neavând o economie de piață și în niciun caz una funcțională.
Ambasadorul UE al României de atunci, a venit cu o nouă expresie, care a permis oamenilor să creadă că suntem pe drumul cel bun. Mai exact, în textul final apărea expresia: „România poate să fie considerată că ar avea o economie de piață funcțională”. Astfel, poziționarea strategică în negocierile UE are nevoie de acest nivel de lexic. Iar Republica Moldova și Ucraina trebuie să vină cu un întreg câmp lexical de creativitate.
Summitul UE de la Bruxelles
Deocamdată, Summitul UE de la Bruxelles este încă în desfășurare. Întrucât cei 27 de membri trebuie mai întâi să își rezolve disputele bugetare interne. Țările sunt în general de acord cu reducerile bugetare propuse de Charles Michel, președintele Consiliului. Care ar reduce contribuțiile suplimentare ale națiunilor membre de la 66 de miliarde de euro la 22,5 miliarde de euro până în 2027.
Peste noapte, o nouă propunere va fi prezentată liderilor de către experții naționali. Care negociază în prezent cu ușile închise cifrele exacte. Cu toate acestea, multă lume se îndoiește că se poate ajunge la un acord bugetar. Cea mai dificilă problemă este promisiunea lui Orbán de a respinge cele 17 miliarde de euro sub formă de granturi. Și 33 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Pe care UE s-a angajat să le acorde Ucrainei. Împreună cu 20 de miliarde de euro în plus pentru asistență militară.
Birocrație și ani de negocieri
În afară de Ucraina, Moldova și Bosnia, țările „candidate” actuale includ Albania, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia și Turcia. Precum și Georgia, recent admisă. Cu toate acestea, pentru moment, UE se confruntă cu o „oboseală a extinderii”. Populația, capitalele și partidele politice din UE nu mai doresc să admită noi membri. În special din fostele națiuni comuniste sărace din Europa de Est.
Procesul de a deveni membru este destul de greoi. Birocrația europeană este epuizantă. Iar protocoalele trebuie urmate întocmai. În plus, nu există o perioadă stabilită pentru negocieri. Acestea pot necesita mai mulți ani sau uneori chiar decenii.
Republica Moldova și Ucraina
Până în prezent, durata medie a discuțiilor a fost de 7-8 ani după acordarea statutului de candidat. Dacă Republica Moldova ar obține curând statutul de candidat, acest lucru ar însemna aderarea la UE în jurul anului 2030. Firește, este posibil ca membri să stabilească „procedura specială” pe care o solicită Zelenski. Cu toate acestea, UE este atât de complexă încât ar dura totuși foarte mult timp.
Dorința unei astfel de aderări rapide este cu atât mai constrânsă. Intrarea Kievului i-ar plasa efectiv pe cei 27 de membri în război cu Rusia. Deoarece Tratatul de la Lisabona include o „clauză de asistență reciprocă”. În cazul unei acțiuni militare împotriva unuia dintre membri, conform G4Media .
