Sustenabilitatea a devenit deja o modă. Când te uiți în stânga și în dreapta auzi: emisii zero de carbon, eco-friendly, reciclare, separarea gunoiul. Lucruri cu care sunt total de acord, pentru că în acest fel protejăm natura și mediul înconjurător, scopurile finale ale sustenabilității, până la urmă.
Conform unor statistici, în momentul actual, poluarea este cea mai mare cauză de mediu a bolilor și a deceselor premature, provocând peste 9 milioane de morți, cele mai multe fiind din cauza poluării aerului. Poate numărul de 9 milioane nu este atât de mare, iar pentru a evidenția mai bine această valoare putem spune astfel: decesele provocate de poluare sunt de câteva ori mai multe decât cele provocate de SIDA, tuberculoză și malarie la un loc. Totuși, și mai grav în acest sens este faptul că poluarea este această „boală” a secolului XXI ce nu are leac. Sau poate are, doar că ar mai dura ani lumină pentru a învăța oamenii ce înseamnă cu adevărat poluarea, sustenabilitatea și cum pot asigura un viitor generațiilor viitoare.
Spre o Românie sustenabilă, dar pe banii cui?
Altfel, am rămas cu sustenabilitatea. Acest trend care este adoptat de cei mai mulți dintre noi. Toți vin acum cu idei de reciclare, susținere a mediului înconjurător, proteste pentru susținerea mediului, strategii, inclusiv Greta Thunberg ar fi mândră de aceste acțiuni.
Dar oare câți dintre cei ce se duc pe acest drum înțeleg cu adevărat ce înseamnă și nu acționează astfel doar pentru că este „la modă” să fii sustenabil. Aici un exemplu mai mult decât grăitor este reprezentant de politicieni.
Înainte de a intra în pâine, cum s-ar spune, să stabilim ce este sustenabilitatea, pentru că astfel vom avea un punct de plecare și nu ne aruncăm cu capul înainte, cu toate că noi, ca nație, facem acest lucru destul de des. Ei bine, sustenabilitatea este capacitatea de a exista și de a dezvolta fără a epuiza resursele naturale pentru viitor.
Cu toate că de obicei, în România trendurile occidentale ajung mai târziu, de data asta se pare că a luat avionul care trebuie, cel cu emisii reduse. Și la noi în țară se iau măsuri pentru sustenabilitate, există o strategie și se fac investiții în acest sens.
Dar cine plătește pentru ele? Rămâne de văzut. Un exemplu concludent se referă la orașele din România ce vor investi peste 19 miliarde de euro în proiecte sustenabile până în 2030, conform raportului Centrului Român de Politici Europene. Aceste investiții vor viza calitatea aerului și a apei, biodiversitatea urbană, gestionarea deșeurilor, poluarea fonică și eficiența energetică. Orașul cu cel mai mare potențial de investiții este Bucureștiul, a căror valoare se va ridica la aproape 7 miliarde de euro. Alte orașe mari din România ce vor avea investiții majore în sustenabilitate sunt Timișoara, Iași și Cluj Napoca. Fiecare dintre aceste orașe va aloca aproape 900 de milioane de euro.
Drumul spre sustenabilitate este unul lung
În general , nu prea există planuri pe termen lung sau strategii în România, ci doar împrumuturi, dar de data aceasta lucrurile se schimbă. În drumul spre neutralitatea climatică, țara noastră chiar are o strategie, citez „Strategie pe Termen Lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”. Pompos nume, dar chiar și așa este o strategie. Și cum numele este unul lung și suma spre această „Românie Neutră” este, ei bine, la fel de mare.
Nici mai mult nici mai puțin de 2.069 de miliarde de euro, și mai precis șapte PIB-uri anule actuale ale României, vor face ca statul român să fie neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Acest anunț a fost făcut anul trecut în luna octombrie, deci până în 2050 este drum lung. Cu ajutorul acestor investiții, reducerea emisiilor nete va fi de 99% față de nivelul înregistrat în 1990. Investițiile cele mai mari vor fi în 3 domenii consumatoare de energie: transport rutier, clădiri și industrie.
În acest caz mai este de menționat un lucru cine va plăti pentru aceste investiții? Nu statul, acesta este în mod cert. Da, vor câteva părți din investiții ce vor fi achitate de cei de sus, însă sumele sunt infime. În schimb, consumatorii vor trebui să plătească cel mai mare procent din valoarea investițiilor ce va duce România spre neutralitatea climatică. Acum, trebuiesc întrebați și românii dacă vor să fie mai sustenabili.
