Infofinanciar > Lumea la zi > Mircea Geoană, detalii exclusive despre Summit-ul NATO de la Vilnius. Ce rol va avea România
Lumea la zi

Mircea Geoană, detalii exclusive despre Summit-ul NATO de la Vilnius. Ce rol va avea România

Mircea Geoană Sursa foto: A7TV
Sursa foto: A7TV

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, a acordat un interviu pentru platforma Digi24.ro, în care a discutat despre importanța Summit-ului NATO de la Vilnius. Summit-ul este considerat un moment crucial pentru luarea unor decizii esențiale atât pentru Alianța Nord-Atlantică în ansamblul său, cât și pentru România în particular.

Geoană a menționat că Summit-ul NATO de la Vilnius va aproba noile planuri de apărare ale Alianței în cazul unui posibil atac din partea Rusiei, iar „România este o țară pivot care articulează interesele NATO într-o zonă foarte importantă”.

În interviu, Geoană a adus în discuție și situația actuală din Ucraina, evidențiind importanța găsirii unei soluții pașnice la conflictul din această țară. De asemenea, el a menționat războiul hibrid care afectează Republica Moldova și situația tensionată de la centrala nucleară de la Zaporojie.

Summit-ul NATO de la Vilnius

„Vorbind de momentul politic și strategic, este clar că traversăm unul dintre cele mai complexe momente din istoria recentă a lumii. Liderii noștri vor aproba o nouă generație de planuri de apărare în NATO, cea mai importantă transformare din ultimii 40 de ani. O nouă structură de forțe, mai multe forțe cu un grad înalt de pregătire și alertă, noi comandamente, noi capacități de producție militară, o nouă filozofie de apărare și descurajare. Este o veste bună, mai ales și pentru România. România este o țară pivot care articulează interesele NATO într-o zonă foarte importantă”, a explicat Mircea Geoană.

NATO are ca scop principal protejarea teritoriului și securitatea aliaților săi din orice direcție. „Rusia este un pericol evident văzând ce se întâmplă dup 17 luni de război în Ucraina. Planuri de apărare detaliate, regionale, structură de forțe și capacități militare aeropurtate, din aer, din spațiu, avem în clipa de față, și liderii vor aproba o apărare din toate direcțiile”, spune secretarul general adjunct al NATO.

Turcia și planurile de apărare

Întrebat dacă Ankara a blocat planurile alianței de apărare în cazul unui posibil conflict, Geoană a precizat că „sunt negocieri, și de fiecare dată documentele au o greutate politică, dar suntem încrezători că liderii noștri vor aproba aceste planuri. Liderii noștri militari au făcut o muncă formidabilă. Suntem convinși că și la nivel politic vom avea aceste negocieri finalizate. Sunt și planuri pentru producție și capacitate militare în întreaga alianță. Este o șansă foarte importantă și pentru renașterea industriei de apărare din România”.

Potrivit oficialului, statele aliate vor avea obligația de a aloca 2% din PIB pentru apărare și securitate: „Vom mai avea o decizie foarte importantă, pe care România a îndeplinit-o, liderii vor decide ca 2% din PIB pentru apărare să fie o obligație nu o țintă, un angajament. Ne asigură resurse pentru apărare și securitate”, citează Digi24.

Securitatea Republicii Moldova

O întrebare pe care mulți și-o pun, legat de summit-ul din Lituania, este legată de securitatea Republicii Moldova, care se află sub presiuni imense. „Pot confirma că voi prezida o întâlnire la care vor participa miniștrii de externe printre care și Nicu Popescu. La NATO există un suport impecabil, activ și integrat pentru Republica Moldova. Cum spunea și Maia Sandu, a fi o țară neutră nu înseamnă că trebuie să fii slab. De aceea nu putem vorbi de garanții de securitate, dar inclusiv parcursul european al Moldovei implică și o evoluție a relației în sfera de securitate cu UE, cu NATO. Republica Moldova este unul dintre puținii parteneri ai UE și NATO, este în acest moment în fața unui război hibrid total pe care Rusia îl declanșează și avem tot interesul să îi ajutăm pe liderii de la Chișinău.
” Geoană.

Acesta a subliniat: „Nu vedem resurse militare ale Rusiei care să pună în pericol integritatea teritorială a Republicii Moldova. Este vorba de o presiune pshiologică. Astfel de declarații, cum a fost cea cu podul de Giurgiulești, face parte din războiul hibrid”.