Giorgia Meloni a declarat că intenționează să modifice venitul de cetățenie, un ajutor financiar acordat celor fără posibilitatea de muncă. Noul prim-ministru dorește reorientarea acestuia către persoanele aflate cu adevărat în nevoie.
Guvernul Meloni intenționează să revizuiască Venitul de cetățenie (Reddito di cittadinanza), măsură de combatere a sărăciei în vigoare din aprilie 2019, prin limitarea numărului de beneficiari. În timpul discursului său din Parlamentul italian, Meloni a reiterat ceea ce a susținut în campania electorală, spunând că această măsură, așa cum a fost concepută, a reprezentat o înfrângere pentru cei care muncesc și își aduc contribuția la dezvoltarea țării.
Șefa noului Guvern din Italia a precizat că dorește „să mențină și, acolo unde este posibil, să mărească sprijinul financiar necesar pentru cei care sunt cu adevărat într-o poziție fragilă și nu se află în posibilitatea de muncă”. Meloni susține că măsură vizează pe cei care trăiesc din astfel de ajutoare, chiar dacă sunt apți de muncă.
Sunt vizate aproape 1 milion de persoane apte de muncă
Pe de altă parte, vicepremierul Matteo Salvini, liderul Ligii, propune însă suspendarea Venitului de cetățenie timp de șase luni „celor 900.000 de persoane care pot munci și care l-au primit deja timp de optsprezece luni” și să folosească resursele economisite, aproximativ un miliard de euro, pentru extinderea pensionării, a afirmat Salvini, potrivit Unica.
„Pentru a realiza proiectul în 2023, conform calculelor INPS, este nevoie de mai mult de un miliard de euro. Îl vom recupera prin suspendarea Venitului de cetățenie timp de șase luni celor 900.000 de persoane care l-au primit până acum, dar care sunt în măsură să muncească și care au beneficiat de el deja de optsprezece luni” a adăugat acesta.
Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Politici Active de Muncă, beneficiarii Venitului de cetăţenie direcţionați către serviciile de ocupare a forţei de muncă (apți pentru muncă) sunt 919.916. Din această cifră, care este cea citată de Salvini, trebuie însă scoși cei 173 de mii (18,8%) care sunt deja angajați și cei 86 de mii (9,4%) scutiți, excluși sau retrimiși la serviciile sociale.
Așadar, rămân 660 de mii (71,8%) care ar putea semna un contract de muncă. „Din cei 660 de mii de beneficiari supuși contractului de muncă (deci neangajați și netrimiși înapoi la serviciile sociale), aproape trei sferturi – 72,8%, corespunzând la 480 mii persoane – nu au avut un contract de muncă în ultimii 3 ani”, arată publicația TG24.
Peste 2 milioane de cetățeni beneficiază de acest ajutor
„Sunt indivizi care, în ansamblu, exprimă o oarecare fragilitate în ceea ce privește condițiile necesare și care în 70,8% din cazuri au absolvit școala de gimnaziu. Doar 2,8% au calificări de nivel terțiar, în timp ce un sfert au diplomă de liceu”.
Dincolo de pozițiile referitoare la venitul de cetățenie și la sistemul pe care se bazează, trebuie avut în vedere faptul că instrumentul afectează în prezent 2,45 milioane de cetățeni , luând în considerare și pe cei care îl primesc sub formă de pensie .
Pe hârtie, suma maximă care poate fi recunoscută se ridică la 780 de euro pentru persoanele singure, sumă care trebuie înmulțită cu baremul de echivalare în cazul familiilor formate din mai multe persoane. Suma medie plătită de INPS variază de la un minim de 454 de euro pentru gospodăriile formate dintr-o singură persoană la un maxim de 736 de euro pentru familiile cu cinci membri.
De la debutul în 2019 și până în prezent, venitul de cetățenie a costat 25,9 miliarde de euro, potrivit celor mai recente date furnizate de Observatorul INPS .
