McDonald’s Israel va acorda mese gratuite pentru militarii israelieni. Acest anunț a stârnit reacții din partea francizelor din țările arabe.
Comentatorul Thomas Friedman a afirmat că două țări cu puncte de vânzare McDonald’s nu au intrat niciodată în război. Acesta a primit la finele anului 1990 premiul Pulitzer.
Luptele dintre Israel și Hamas fac ravagii. De asemenea, emblematicul lanț american de fast-food se află în război cu el însuși.
McDonald’s contra McDonald’s
Francizele McDonald’s din Orientul Mijlociu s-au poziționat de părți opuse ale conflictului. Filialele din țările musulmane au dezaprobat decizia McDonald’s Israel de a oferi mese gratuite armatei israeliene.
Francizele din Arabia Saudită, Oman, Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Egipt, Bahrein și Turcia s-au distanțat de omologul lor israelian. Acestea au promis în mod colectiv peste 3 milioane de dolari pentru a sprijini palestinienii bombardați în Gaza.
„Haideți să ne unim cu toții eforturile și să sprijinim comunitatea din Gaza cu tot ceea ce putem. Îi cerem lui Dumnezeu Atotputernic să ne protejeze țara noastră iubită și toate țările arabe și musulmane de tot răul și ura.”, a postat duminică pe X McDonald’s Oman. Acesta s-a angajat să contribuie cu 100.000 de dolari la eforturile de ajutor umanitar din Gaza.
De când și-a anunțat sprijinul pentru armata israeliană, McDonald’s Israel și-a schimbat contul de Instagram în „privat”. Acest lucru a apărut ca urmare a reacțiilor din partea consumatorilor din țările arabe și musulmane. Deși McDonald’s se numără printre cele mai emblematice branduri americane. Majoritatea restaurantelor sale din întreaga lume sunt deținute și operate la nivel local. Sediul central al McDonald’s din Chicago, Statele Unite, nu a răspuns la solicitarea de comentarii a Al Jazeera.
Companie ce intră în probleme sociale și politice
Cazul McDonald’s evidențiază dinamica geopolitică delicată pe care trebuie să o parcurgă mărcile care se extind pe tot globul. Acest lucru se întâmplă într-o epocă în care se așteaptă adesea ca întreprinderile să intervină în probleme sociale și politice fierbinți.
Această controversă a readus în discuție așa-numita teorie a arcurilor de aur în ceea ce privește prevenirea conflictelor, popularizată de Friedman în cartea sa din 1999 „Lexus și măslinul”.
Țările cu suficientă bogăție și stabilitate pentru a susține lanțuri importante precum McDonald’s nu se războiesc între ele. Această teorie a fost discreditată pe scară largă după conflictele dintre țările cu acest brand. Acest lucru s-a întâmplat inclusiv în războiul din Kosovo din 1998-1999 și invazia Rusiei în Ucraina.
McDonald’s nu are niciun punct de vânzare în Gaza sau în Cisiordania ocupată. Israelul s-a confruntat cu luptătorii Hezbollah din Libanul vecin, care are lanțul american.
„Acum ne aflăm cu siguranță într-o lume post-‘Teoria Arcul de Aur a prevenirii conflictelor. Chiar dacă Rusia și Ucraina au avut ambele McDonald’s în 2022, tot au intrat în război. Acum, conflictele din cadrul imperiului McDonald’s reflectă adevăratele tensiuni și pasiuni din regiune'”, a declarat pentru Paul Musgrave. Acesta este profesor asociat de științe politice la Universitatea din Massachusetts Amherst.
Branduri implicate în probleme politice
McDonald’s nu este primul brand global care este atras în controverse din cauza poziției sale față de conflictul israeliano-palestinian.
Anul trecut, multinaționala Unilever a fost criticată de investitori pentru că nu a dezvăluit că subsidiara sa, marca de înghețată Ben and Jerry’s, a decis să boicoteze teritoriul ocupat de Israel în Cisiordania și Ierusalimul de Est în 2021.
Retailerul spaniol Zara a fost boicotat de unii cumpărători anul trecut. Atunci, președintele francizei sale israeliene, omul de afaceri canadian-israelian Joey Schwebel, a găzduit la domiciliul său un eveniment de campanie pentru ministrul israelian de extremă dreapta Itamar Ben-Gvir.
Marile branduri s-au trezit, de asemenea, implicate în controverse legate de situația drepturilor omului în alte țări, cum ar fi China. În 2021, retailerul japonez MUJI s-a confruntat cu critici după ce a susținut public bumbacul cultivat în regiunea chineză Xinjiang. Aici, activiștii pentru drepturile omului spun că minoritățile etnice musulmane sunt exploatate prin muncă forțată.
Musgrave a declarat că „visul conform căruia capitalismul și comerțul ar liniști naționalismul și alte forme de fervoare s-a dovedit a avea unele găuri. Faptul că diferite francize ale McDonald’s au ajuns să se situeze în tabere [retorice] diferite este un alt exemplu al modului în care politica impregnează totul”.
