Marius Constantin Budăi, ministrul Muncii, a vorbit recent, în cadrul unei conferințe de presă, despre unul dintre cele mai importante proiecte derulate de ministerul pe care îl conduce. Acesta se referă la reforma legată de venitul minim de incluziune, care implică, printre altele, încurajarea angajării în cazul celor care sunt apţi din punct de vedere legal şi din punctul de vedere al sănătăţii să aibă un loc de muncă.
Oficialul spune că nu vrea să mai acorde niciun sprijin celor care nu vor să se angajeze sau să muncească. De asemenea, el a vorbit despre cele o sută de mii de noi locuri de muncă din România anului 2022, posibile cu fonduri europene.
„Vă spun cu mândrie că ceea ce înseamnă măsuri de încurajare a ocupării am transferat deja 57 de milioane de euro de pe altă linie de finanţare, i-am accesat deja din noiembrie 2022, am încheiat deja convenţiile cu mediul privat pentru a subvenţiona şi a încuraja în primul rând ocuparea tinerilor în România şi mai ales pentru a apăra locurile de muncă. Şi iată că măsurile implementate de această coaliţie politică, un echilibru între măsurile sociale şi măsurile economice, au creat în România, în anul 2022, folosind şi fondurile europene, peste 100 000 de noi locuri de muncă. Sunt 100.000 de suflete de români care şi-au găsit un rost având un job”; a transmis Marius Budăi, sâmbătă, la Alba Iulia, în cadrul unei dezbateri privind accesarea de fonduri europene, potrivit news.ro.
Venitul minim de incluziune este stabilit pe trei piloni
Marius Constantin Budăi a mai vorbit și despre venitul minim de incluziune care va fi bazat pe mai mulți piloni, printre care evitarea sărăciei și încurajarea ocupării forței de muncă.
„Mai avem o reformă foarte importantă, tot pe bani europeni: venitul minim de incluziune. Să nu săriţi la mine, mai ales mediul privat! (…) Venitul minim de incluziune este foarte bine aşezat şi stabilit pe trei piloni foarte importanţi. Unu: evitarea sărăciei şi scoaterea cât mai multor oameni din sărăcie şi din risc de sărăcie. Al doilea este axat pe încurajarea ocupării forţei de muncă: mă uit ce are nevoie o familie dar mă uit şi la cei apţi din punct de vedere legal şi din punct de vedere al sănătăţii să muncească şi nu le mai acord niciun sprijin dacă nu vor să muncească. În primul rând să-i orientăm în carieră, să le arătăm că pot fi utili societăţii şi să îi îndreptăm să muncească pe cei apţi de muncă”, a mai explicat Marius Constantin Budăi.
Astfel, conform noilor prevederi care se iau în calcul, cei care pot munci şi fac parte din familii care vor să primească venitul minim de incluziune vor fi înscrişi automat în bazele de date ale Agenţiilor de Ocupare a Forţei de Muncă ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă.
„Pe viitor, o familie care noi înlocuim acel ajutor social cu venitul minim de incluziune, în momentul când i se va aproba dosarul, acea persoană sau acele persoane care sunt apte din punct de vedere legal şi al sănătăţii, de muncă, vor fi înscrise automat la Agenţiile Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă, vor fi chemate la Agenţiile Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă, vor fi consiliate acolo, vor fi calificate acolo în vederea ocupării. Refuză acest lucru, înseamnă că nu are nevoie de venitul minim de incluziune”, a mai explicat ministrul Muncii.
De asemenea, oficialul a mai adaugat că al treilea pilon al venitului minim de incluziune este axat pe descurajarea abandonului şcolar şi pe încurajarea şcolarizării la nivel național.
