Infofinanciar > Info > Dedesubturile noii Legi a Pensiilor! Se trage un semnal de alarmă
Info

Dedesubturile noii Legi a Pensiilor! Se trage un semnal de alarmă

Dedesubturile noii Legi a Pensiilor! Se trage un semnal de alarmă
sursă foto: stirileprotv.ro

În 2023 s-a compus noua Lege a Pensiilor sub care vor primi veniturile lunare seniorii din România. Acest întreg proces va începe de la 1 septembrie 2024, iar toate pensiile vor fi recalculate după noua formulă. Potrivit oficialilor responsabili, nicio pensie nu va urma să scadă după recalculare. Se vorbește doar de majorări, însă acestea nu vor fi egale, cum s-a procedat până acum.

Însă, ar eista numeroase dedesubturi în ceea ce privește Legea Pensiilor. Mai mulți specialiști în ecomomie atrag atenția acum. Nu puține voci sunt cele care spun că această nouă lege va afecta destul de mult bugetul statului român. Membri Consiliului Fiscal spun, spre exemplu, că această lege „lovește puternic” bugetul.

Dedesubturile noii Legi a Pensiilor

Astfel, reprezentanții instituției spun că acestă nouă lege, pe cât de bine primită, pe atât de „agresivă” față de bugetul de stat. Iar România va avea din nou probleme în ceea ce reprezintă realizarea bugetului pentru anul 2025, la fel cum au existat și la întpcmirea bugetului pentru anul în curs. În cadrul unui interviu pentru agenția de știri Agerpres, Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a venit cu mai multe informații.

„Noua lege a pensiilor îşi propune să corecteze inechităţi flagrante în sistemul public de pensii şi să ajute sustenabilitatea acestuia pe termen lung. Legea a beneficiat de o analiză de fundamentare realizată de Banca Mondială şi este înscrisă că jalon în PNRR. Există însă problema impactului bugetar pe termen imediat şi mediu”, spune Dănilă.

Se trage un semnal de alarmă

Președintele Consiliului Fiscal spune apoi că deficitul nu va trebui scos din calcul nici în lunile următoare: „Adoptarea legii pensiilor survine în contextul unei execuţii bugetare foarte complicate în 2023, care este probabil a se încheia cu un deficit ESA (ce include amânări de plăţi în jur de 6% din PIB.

Anii următori vor fi marcaţi de necesitatea realizării corecţiei bugetare către un deficit de 3% din PIB, pentru a respecta cerinţele ieşirii din procedura de deficit excesiv, în care se află România. Şi ce contează mai mult, pentru a ţine sub control datoria publică şi avea o finanţare neproblematică pe pieţe”, a spus Daniel Dăianu în cadrul interviului pentru Agerpres.

Fața mai puțin frumoasă

De pe urma analizei, Dăianu este de părere că pentru consolidare bugetară ar trebui să se impună pe lista Guvernului compensarea impactului bugetar al noii legi. De asemenea, un interes deosebit și creşterii veniturilor fiscale şi eficientizării cheltuielilor. Acesta a menţionat că bugetul pe 2024 include o alocare pentru plata pensiilor recalculate de 0,6% din PIB.

„Consiliul Fiscal (CF) consideră imprudent să se compenseze această creştere de cheltuieli permanente cu o prezumată colectare mai bună a veniturilor fiscale (exemplu: creştere de venituri din digitalizare). Ţinta de deficit de 5% din PIB duce cu gândul la experienţă din 2023; evaluarea CF este în jur de 6,4% pe baza proiecţiilor macroeconomice şi admiţând că nu se va recurge la îngheţări şi tăieri forţate de cheltuieli (cum s-a procedat în 2023), unele amânate pentru 2024”, completează Dăianu.

Un buget problematic

Președintele Consiliului spune în continuare că la un deficit mai mic în România s-ar putea ajunge, dar foarte greu. „Dacă o colectare mai bună va avea loc, rectificarea bugetară o va consemna. Măsurile fiscale anunţate de Guvern, ce ar opera în 2024, ar aduce, conform evaluărilor MF, în jur de 1% din PIB venituri suplimentare. Fără măsuri compensatorii credibile este greu de orientat deficitul bugetar pe o traiectorie fermă de consolidare, într-un viitor prefigurabil.

România are nevoie de spaţiu fiscal să ajungem cu deficitul sub 3% din PIB, pentru a amortiza şocuri viitoare. Dezbaterea publică privind corectarea deficitului, pe parte de venituri vs pe parte de cheltuieli, a evidenţiat multă demagogie. Nu se poate obţine reducerea deficitelor fără costuri. Plătim şi pentru erori grave din anii trecuţi (tăieri de taxe şi impozite fără noimă), care au dus deficitul structural la circa 6% din PIB”, a explicat Dăianu, citează stiripesurse.ro.