Liderii de la Bruxelles încearcă să oblige Serbia, care este în plin proces de aderare la Uniunea Europeană, să se delimiteze și chiar să aplice sancțiuni „prietenei” Federației Ruse. Astfel, președintelui sârb, Aleksandar Vucic, i se cere să-și aleagă mai clar direcția în care țara sa va merge în perioada următoare.
Serbia, recunoscută pentru tradiția sa rusofilă, a afișat până acum o poziție neutră în privința războiului din Ucraina. Totodată, încercând să adere la UE, administrația de la Belgrad a primit din partea europenilor un rechizitoriu sever, care privește politica externă dusă de Serbia încă de la începutul conflictului militar din Ucraina. Comisia a constatat că Serbia „continuă să mențină relații intense” cu Rusia.
„Serbia nu a condamnat în mod explicit agresiunea Rusiei”; „Unele declarații și acțiuni ale oficialilor sârbi au fost direct împotriva pozițiilor UE”; „Serbia a refuzat să impună sancțiuni împotriva Rusiei”; „La Belgrad au fost primiți oficiali ruși care se află pe listele de sancțiuni ale UE”, au scris în document reprezentanții europeni.
De altfel, Comisia susține că Serbia a „regresat” pe drumul către apartenența europeană. Acest calificativ este „folosit pentru prima dată” de europeni, deplânge Srdjan Majstorovic, fost membru al echipei de negocieri sârbe pentru aderarea la UE.
„Liderii sârbi au eșuat în pariul lor că Putin va câștiga rapid războiul din Ucraina. Acum, când devine din ce în ce mai clar că Rusia va fi implicată în acest conflict, ar trebui să-și schimbe politica”, speră el. „Vucic a câștigat timp, dar o aliniere la sancțiunilor a devenit acum inevitabilă dacă dorește să-și respecte obiectivul proclamat de a deveni membru al UE”, a mai susținut Ivan Vejvoda, cercetător la Institutul de Științe Umaniste din Viena, potrivit G4Media.
Sârbii sunt pro-ruși
Președinte al Serbiei încă din 2014, Aleksandar Vucic a declarat pe 8 octombrie, că în viitorul apropiat ar urma să fie obligat „să se adapteze la o altă realitate” în ceea ce privește sancțiunile „dacă prejudiciul cauzat Serbiei devine prea mare”.
Vucic, care a fost ministru al informațiilor sub dictatorul Slobodan Milosevic, este recunoscut pentru capacitatea sa de a pilota printre interesele geopolitice ale marilor puteri în timp ce flatează opinia publică. Potrivit mai multor sondaje de opinie, în Serbia, impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei rămâne extrem de nepopulară.
„Dar președintele Vucic are mijloacele pentru a-și apropia opinia publică, deoarece controlează 90% din mass-media”, a mai susținut Majstorovic.
Sârbii trebuie să rezolve situația cu Kosovo
Potrivit europenilor, autoritățile sârbe trebuie să-și schimbe poziția ofensivă la adresa statului Kosovo. Belgradul nu recunoaște independența fostei sale provincii, care s-a delimitat de Serbia încă din 2008. Această politică este susținută, de asemenea, și de Rusia.
Însă, Franța și Germania au declarat că-și doresc cât mai rapid rezolvarea acestei probleme, furnizând Serbiei o soluție: președintele Vucic să lase Kosovo să adere la ONU, fără a mai fi nevoie de recunoașterea oficială a independenței de către Belgrad.
Însă, sârbii sunt încrezători că ar putea intra în UE și fără semnarea unui astfel de acord. Dar, unii deputați din Parlamentul de la Belgrad susțin că se tem de faptul că Rusia nu va mai ajuta Serbia în acest caz.
„Rușii sunt ocupați cu propriile lor probleme”, a mărturisit recent Milovan Drecun, care prezidează comisia parlamentară sârbă pentru Kosovo.
