Instituțiile UE au ajuns la un acord politic asupra a cinci legi care, pentru prima dată, vor stabili o abordare armonizată a gestionării migrației în Europa. Asta deși ONG-urile au criticat acest acord. Acestea l-au considerat contrar drepturilor fundamentale ale omului. Acordul a fost încheiat după 48 de ore de negocieri, de luni până marți (18-19 decembrie).
Propunerea pentru un pact privind migrația a fost lansată pentru prima dată de Comisia Europeană în septembrie 2020. De atunci, colegiuitorii, Parlamentul European și Consiliul UE format din miniștrii naționali, și-au adoptat pozițiile privind pactul. Și apoi au negociat timp de luni de zile o abordare comună, diviziunile persistând până la final.
Discuții aprinse pe tema migranților
Pactul a făcut obiectul unor dezbateri aprinse în țările UE. Asta deoarece migrația a fost întotdeauna un subiect foarte sensibil în context național, iar o presiune politică ridicată a însoțit fiecare pas legislativ.
În septembrie 2022, colegiuitorii UE au semnat un acord fără caracter obligatoriu pentru a ajunge la o poziție comună cu privire la aceste dosare înainte de încheierea mandatului, care va expira în iunie anul viitor, odată cu alegerile europene.
Reacțiile din partea ONG-urilor și a membrilor societății civile au fost vehemente. Peste 50 de grupuri au scris o scrisoare deschisă de ultimă oră adresată factorilor de decizie politică. În aceasta au subliniat riscurile privind drepturile încorporate în pact.
„Ceea ce s-a convenit nu este mai bun. În multe privințe, este mult mai rău”, a declarat Stephanie Pope, consilier pe probleme de migrație în UE la Oxfam International, după anunțarea acordului.
„UE a ratat ocazia de a conveni în sfârșit asupra unor reguli mai bune de împărțire a responsabilităților și de solidaritate. În schimb, au convenit asupra unei mai mari detenții. Inclusiv a copiilor și a familiilor, în centre de tip închisoare”, a continuat ea.
Acord asupra a cinci reglementări
Dosarele legislative indicate în foaia de parcurs asupra cărora trebuia să se ajungă la un acord au fost zece. Dar s-a ajuns la un acord doar asupra a cinci reglementări. Cu toate acestea, domeniul de aplicare a legilor convenite a fost extins pe parcursul negocierilor pentru a acoperi toate aspectele pe care legiuitorii UE doreau să le abordeze.
Legile: Eurodac, Screening, Regulamentul privind procedura de azil, Regulamentul privind gestionarea migrației în materie de azil și Regulamentul privind gestionarea crizelor, vor oferi norme UE privind gestionarea persoanelor non-europene care sosesc pe teritoriul UE. Și vor avea un impact critic asupra a ceea ce se va întâmpla la frontiere.
Pactul nu se referă la operațiunile de căutare și salvare pe mare. Acestea sunt reglementate de dreptul internațional maritim. Nu se referă nici la acordurile dintre UE și țările terțe, la permisele de ședere sau de muncă sau la procedurile de acordare a vizelor.
Ce implică noile reglementări?
Normele din regulament se aplică la prima intrare pe teritoriul UE, în care noii sosiți vor fi „verificați” și vor fi colectate date biometrice. Inclusiv profilarea rasială. Aceste date vor fi colectate într-o bază de date a UE numită Eurodac. Autoritățile de aplicare a legii, inclusiv agenția de poliție a UE Europol, vor avea acces la acestea.
Ulterior, vor fi instituite diferite canale de solicitare, iar unii solicitanți vor intra în procedurile de azil la frontieră. Acestea vor fi obligatorii pentru trei categorii: cei care provin din țări cu o rată de acceptare a cererilor de azil mai mică de 20%, cei, inclusiv minorii, care se încadrează în categoria „risc de securitate” și cei care „induc în eroare” autoritățile.
Nu va exista asistență juridică gratuită în timpul procedurilor pentru solicitanți, care pot beneficia în continuare de asistență de consiliere finanțată de UE. Va fi pus în aplicare un mecanism de monitorizare pentru protejarea solicitanților, solicitat de Parlamentul European.
În cadrul procedurii, printre criteriile de respingere, există posibilitatea de a utiliza „țara de origine sigură”. Aceasta se va referi la listele UE și naționale de țări din afara UE considerate sigure, informează euractiv.com
