Predicția evoluției economice a unei țări nu este o sarcină ușoară și include adesea ipoteze, corelații și extrapolări eronate. Prin urmare, economiștii caută în permanență să dezvolte noi indicatori care să reducă diferențele dintre tendințele reale și cele proiectate de teoriile lor. Iar uneori, pentru a face acest lucru cât mai corect, apelează și la… gunoaie.
Se spune că gunoiul unuia este comoara altuia. Economiștii sunt însă ceva mai pragmatici și susțin că, dacă am putea aduna și analiza toate gunoaiele aruncate de locuitorii unei țări, am putea obține un indicator a cărui acuratețe ar surclasa alte instrumente consacrate în realizarea prognozelor pe termen mediu și lung.
De exemplu, Torsten Slok, economist-șef la Deutsche Bank, declara, în urmă cu mai mulți ani, la respectabilul post de televiziune american CNBC că, atunci când își realizează prognozele, pe lângă alți indicatori „mai convenționali” consultă și datele privind volumele de deșeuri transportate pe calea ferată și publicate de Association of American Railroads. Argumentul invocat de Slok în favoarea neobișnuitului reper utilizat a fost că, în contextul în care numeroase statistici economice sunt distorsionate, „Garbage index” oferă o „o viziune mai exactă a stadiului în care se află ciclul de afaceri într-un anumit moment”.
Economistul-șef al Deutsche Bank nu este însă singurul care a acordat credit acestui indicator neobișnuit. Michael McDonough, economist-șef și responsabil pentru bănci centrale și agenții financiare guvernamentale la Bloomberg, este un alt susținător fervent al „Garbage index”. Pentru a-și valida teoriile, McDonough a monitorizat timp de mai mulți ani la rând (din 1994 până în 2012) evoluția volumului de deșeuri transportat pe calea ferată, iar pe baza informațiilor corelate a demonstrat că există o legătură între fluctuațiile Produsului Intern Brut și indexul gunoiului în SUA.
Cum funcționează „Garbage index”
Logica care stă la baza „Garbage index” este în bună măsură intuitivă – în perioadele de prosperitate economică, nu doar consumul, ci și construcțiile, producția industrială și alte activități de acest tip generează volume mai mari de deșeuri.
„Garbage index” surprinde astfel care este evoluția activității economice atunci când o măsurăm dintr-un unghi complet diferit de cel în care o facem în mod normal, a explicat Torsten Slok.
Și o face cu succes. Potrivit lui Carl Riccadonna – fost coleg cu McDonough la Bloomberg, actualmente Chief US Economist la BNP Paribas -, gunoaiele reprezintă un indicator economic inedit, dar care are o corelație de 82% cu creșterea economică a SUA. Potrivit acestuia, în perioadele de bunăstare economică, consumatorii cumpără mai mult și, ca urmare, aruncă mai mult. De exemplu, atunci când oamenii au mai mulți bani în plus își schimbă mai des lucrurile din casă și le aruncă pe cele vechi. „Este o dovadă puternică de coroborare: este ca și cum ai măsura puterea unui motor uitându-te la fumul care iese pe țeava de eșapament”, a explicat Riccadonna.
Vizibilitatea indicatorului este mai mare în perioada sărbătorilor când corelația dintre gunoi și evoluția economiei devine mai evidentă. În perioadele de bunăstare economică, oamenii fac cumpărături din abundență – cadouri, decorațiuni, alimente, băuturi, articole vestimentare etc. – susține Joseph Fusco vicepreședinte la Casella, companie comunitară de gunoi și reciclare care deservește mai multe comunități din New Hampshire. O bună parte din aceste achiziții se transformă în gunoaie după sărbători, iar tomberoanele dau pe dinafară. În perioadele de recesiune însă, oamenii sunt mult mai atenți cu privire la ceea ce cumpără, în special în preajma sărbătorilor. Iar mai puține cadouri și extravaganțe înseamnă, inevitabil, mai puține gunoaie.
Un indicator cu aplicabilitate extinsă
„Garbage index” nu se rezumă însă doar la electrocasnice sau mobilier, haine sau mâncare, ci și la deșeurile industriale. „Asta este grozav la acest indicator. Este holistic, deoarece nu este izolat de o singură zonă a economiei. Este vorba de oameni care aruncă lucruri, dar și de clădiri care sunt demolate – este vorba de tot”, a subliniat McDonough. De altfel, cantitativ, mai mult de jumătate din acest indicator este reprezentat de deșeuri de oțel și fier, iar următoarea componentă importantă – de deșeurile de demolare.
Este adevărat însă că gunoiul nu face parte din indicatorii principali, ci unul coincident, cu efect întârziat pentru că este vizibil abia după ce survine o perioadă de prosperitate economică. Dar acest lucru nu îi afectează relevanța.
Nu ratați episodul următor!
Citiți mâine dimineață, în următorul episod al Serialului „Indicatori economici neobișnuiți”, ce ne dezvăluie rata divorțurilor despre recesiune.
