Infofinanciar > Esential > Indicatori economici neobișnuiți (24): Căutați semnele viitoarei recesiuni la raftul cu whisky
Esential

Indicatori economici neobișnuiți (24): Căutați semnele viitoarei recesiuni la raftul cu whisky

Whisky
Sursa foto: dreamstime

Semnalele de alarmă care ar putea indica posibile contracții ale economiei pot apărea în cele mai neașteptate locuri. De exemplu, un respectabil economist analist financiar american le-a descoperit la raionul cu whisky. Și a avut dreptate atunci când a prezis venirea crizei din SUA.

Chiar dacă nu mai este de mulți ani o noutate pe piață, whisky-ul japonez reprezintă, încă, un produs exotic pentru mulți dintre cei pasionați de această licoare de proveniență eminamente anglo-saxonă. Cu toate acestea, produsele anumitor distilerii nipone au început să se bucure de din ce în ce mai multă atenție în urmă cu câțiva ani. Însă nu din partea pasionaților de whisky, ci a… economiștilor!

Atenția sporită acordată respectivelor produse a apărut după ce pe piața indicatorilor economici neobișnuiți a apărut o nouă ipoteză de lucru conform căreia evoluțiile prețurilor whisky-ului japonez în 2019 ar fi putut anunța recesiunea americană din 2020. Ipoteza are la bază o teorie economică reală care spune că, atunci când produsele de înaltă calitate devin și mai scumpe decât sunt, ciclul de afaceri pentru acel produs a atins apogeul. Iar când se întâmplă acest lucru, piețele ar putea avea parte de o evoluție agitată.

Cum a apărut indicatorul

Prețurile în creștere ale whisky-ului de lux i-au atras atenția la începutul anului 2019 economistului Richard DeKaser, de la Wells Fargo.

DeKaser, a observat că în magazinele din Washington, unde își are sediul central respectabila companie multinațională de servicii financiare, două sortimente de whisky produse de compania japoneză Suntory au înregistrat o creștere vertiginoasă a prețurilor. Astfel, la începutul acelui an, o sticlă de Hibiki, care se vindea cu un an în urmă cu aproximativ 90 de dolari, se comercializa la acel moment cu peste 130 de dolari, în timp ce Yamazaki, care costa de obicei aproximativ 100 de dolari, avea un preț de aproape 180 de dolari.

Suntory este un producător japonez de whisky care a devenit celebru după „apariția” în 2003 în filmul „Lost in Translation”, regizat de Sofia Coppola și care l-a avut ca protagonist pe Bill Murray, secondat de Scarlet Johansson. A fost o decizie de product placement încununată cu succes, mai ales că producția a fost nominalizată la Oscar un an mai târziu pentru cel mai bun rol principal masculin.

Suntory nu a fost însă singurul producător de whisky japonez care a înregistrat o cerere în creștere în 2019. La începutul aceluiași an, toate cele 416 sticle ale unei noi serii produse de distileria japoneză Chichibu s-au epuizat în doar cinci secunde după ce au fost scoase la vânzare online. Sticlele de Chichibu cumpărate în ziua lansării au reapărut pe piață câteva ore mai târziu, la un preț dublu sau chiar triplu. DeKaser a remarcat faptul că prețurile continuau să crească cu repeziciune, deși vânzările de whisky – indiferent de proveniență – nu mai stabileau recorduri de prețuri de mai mult timp.

Ipoteza s-a confirmat

Teoria economică spune că, în numeroase cazuri, creșterea cererii de produse de înaltă calitate este caracteristică unui vârf al ciclului economic, care precede apariția unor recesiuni de amploare.

Observația economistului de la Wells Fargo a fost confirmată în același an – indicele Dow Jones Industrial Average a scăzut cu 800 de puncte pe 14 august, cel mai mare declin de o zi din 2019, pe fondul veștii că economia globală a continuat să încetinească.

„Nu mă pot abține să nu fiu intrigat de observația făcută întâmplător după ce am intrat într-un magazin de băuturi alcoolice. Nu cred că sunt singurul în această situație. Cred că majoritatea economiștilor încep să se întrebe de ce s-a întâmplat”, a explicat DeKaser cum a ajuns să pună bazele acestui indicator neobișnuit.

Economistul american a recunoscut că fluctuațiile prețurilor înregistrate de produsele de lux nu înlocuiesc analiza datelor convenționale și că ar trebui să fie întotdeauna corelate cu alți indicatori economici consacrați, pentru a putea obține predicții cu un grad de acuratețe crescut. Cu toate acestea, DeKaser și-a apărat ipoteza subliniind că respingerea unor astfel de indicii poate fi o greșeală și că ar trebui ca analiștii să aibă o mai mare deschidere către „alternativele neconvenționale”.

Evident, economiștii serioși au rămas sceptici vizavi de acest indicator, mai ales că graficul de probabilitate de recesiune al Băncii Rezervei Federale din New York plasa, la acel moment, șansele unei recesiuni economice în următoarele 12 luni la aproximativ 30%. Dar, după doar câteva luni, evoluțiile economiei americane i-au dat dreptate lui DeKaser.

Nu ratați episodul următor!

Citiți mâine dimineață, în noul Serial „Cât te costă”, ce conține și cât trebuie să scoateți din buzunar pentru un kit de supraviețuite în caz de cutremur.