Confruntată cu strategia de război pe termen lung la care s-a angajat Vladimir Putin, Uniunea Europeană înţelege că este nevoie să asigure „un flux de bani previzibil şi stabil”. Dar aportul european este departe de a putea acoperi consecinţele războiului. Kievul estimează pagubele cauzate de partea sa la „peste 750 de miliarde de dolari”, iar Europa trebuie să anticipeze şi un potenţial nou val de migrații.
În timp ce invazia Rusiei în Ucraina continuă, Uniunea Europeană a bugetat deja ajutorul pe care îl va da Ucrainei. UE îi va acorda 1,5 miliarde de euro pe lună în 2023 şi va continua s-o susţină în conflictul contra Rusiei, a declarat vineri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Acest ajutor financiar se adaugă materialelor militare furnizate de statele europene armatei ucrainene pe front.
În a 240-a zi de război, Europa a alocat până în prezent 19 miliarde de euro Ucrainei, a mai arătat Ursula von der Leyen.
„Este foarte important pentru Ucraina să dispună de un flux de bani previzibil şi stabil”, a declarat ea, afirmând că Kievul estimează nevoile sale lunare la 3-4 miliarde de euro „pentru ce este esenţial”, potrivit La Tribune.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, s-a adresat liderilor UE printr-un apel video în ziua de joi, afirmând că rachetele ruseşti şi dronele iraniene au avariat o treime din infrastructura energetică a Ucrainei, într-un moment critic, chiar înainte de începerea sezonului rece.
Ursula von der Leyen a declarat că UE studiază şi mijloacele de a ajuta Ucraina să restabilească aprovizionarea cu apă, energie şi electricitate.
Un „nou tsunami” de migraţie
Pe lângă situația critică din Ucraina, Europa ar putea trebui să înfrunte o altă problemă, anume un nou val de migrații. Sâmbătă, prim-ministrul ucrainean, Denis Şmigal, a avertizat contra unui „nou tsunami migrator” dacă Rusia îşi continuă atacurile asupra infrastructurilor civile ale ţării sale, într-un interviu apărut duminică.
„Dacă nu mai este curent, electricitate şi apă în Ucraina, asta poate declanşa un nou tsunami de migraţie”, a spus el.
Denis Şmigal, care urmează să participe luni la forumul economic germano-ucrainean la Berlin, a acuzat Moscova că vrea „să arunce Ucraina într-o catastrofă umanitară”, potrivit unor extrase din interviul său dintr-o publicație germană.
Rusia vrea „să ofere Ucrainei o iarnă rece, în cursul căreia oamenii ar putea literalmente să moară îngheţaţi. Asta ar putea duce la o catastrofă umanitară planificată, cum nu a mai văzut Europa de la al Doilea Război Mondial”, a avertizat el.
Şmigal a mai cerut Berlinului să livreze Ucrainei noi muniţii în zilele următoare pentru a respinge loviturile aeriene ruseşti.
UE va continua să susțină Ucraina
Pentru reconstrucţia Ucrainei, Şmigal vrea să utilizeze avioanele ruseşti îngheţate în străinătate. Daunele comise de atacul Rusiei se ridică actualmente la „peste 750 de miliarde de dolari”, a declarat el.
În paralel, există avioane ruseşti îngheţate cu o valoare de 300 până la 500 de miliarde de dolari, a subliniat el. „Trebuie să dezvoltăm un mecanism de confiscare a avioanelor ruseşti”, a spus acesta.
După forumul economic germano-ucrainean, unde preşedintele Volodimir Zelenski va ține un discurs transmis prin video, va avea loc marţi, tot la Berlin, o conferinţă internaţională pentru reconstrucţia Ucrainei.
„Ucraina nu poate face totul singură, nici UE nu poate face totul singură. Numai comunitatea internaţională, care susţine în prezent Ucraina, o poate face. Ea trebuie să facă acest lucru pe termen lung”, a afirmat cancelarul Olaf Scholz.
