În şedinţa de miercuri, Guvernul va lua în considerare aprobarea unei măsuri temporare de îngheţare a tarifelor poliţelor RCA. Această măsură va fi pusă în aplicare prin proiectul de hotărâre privind stabilirea tarifelor de primă maxime şi alte măsuri aplicabile de către societăţile de asigurare care oferă asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie.
Conform notei de fundamentare, prin proiect se propune „îngheţarea temporară, pentru 6 luni, a tarifelor de primă practicate de către asigurătorii RCA pentru contractele RCA încheiate ulterior datei intrării în vigoare a prezentului act normativ la nivelul tarifelor de primă proprii calculate şi practicate de către aceştia la data de 28 februarie 2023, tarife care au fost practicate anterior publicării tarifelor de referinţă de către ASF în luna martie 2023, astfel fiind asigurată o dispersie a riscurilor la nivelul pieţei de asigurări”.
„Prin aplicarea acestei măsuri se elimină potenţialul impact negativ al creşterii preţurilor inclusiv ca urmare a inflaţiei şi a luării în calcul a ultimului tarif de referinţă publicat de către ASF în luna martie 2023”, mai menționează documentul.
Ajutorul și asistența pentru refugiați
Guvernul va aproba un proiect de ordonanță de urgență pentru a modifica și completa articolul 1 din OUG nr. 15/2022, referitor la acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor afectați de situații deosebite din zona conflictului armat din Ucraina.
În nota de fundamentare, proiectul propune „stabilirea posibilităţii acordării unei sume forfetare în cuantum de 2.000 lei/lună, pentru o singură perioadă de maximum 4 luni consecutive, în vederea acoperirii cheltuielilor de cazare pe teritoriul României pentru familiile şi persoanele singure, beneficiare ale Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenţei unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înţelesul articolului 5 din Directiva 2001/55/CE şi având drept efect introducerea unei protecţii temporare”.
De asemenea, acest act normativ prevede că sprijinul financiar va fi oferit și după scurgerea unei perioade consecutive de 4 luni, până la sfârșitul anului 2023, pentru persoanele din categoriile menționate.
„După împlinirea perioadei de 4 luni consecutive în care au beneficiat de suma forfetară de 2.000 lei/lună, prezentul proiect de act normativ stabileşte faptul că persoanele respective au acces la sistemul asigurărilor pentru şomaj, la măsurile de prevenire a şomajului şi la măsurile pentru stimularea ocupării forţei de muncă, acordate în urma înregistrării la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în condiţiile stabilite pentru cetăţenii români de prevederile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare”, se mai arată în notă.
Conform notei de fundamentare, sumele forfetare de 2.000 lei/lună vor fi acordate în limita sumelor alocate din Fondul de rezervă bugetară disponibil Guvernului în acest scop.
Statutul Lucrătorului Cultural Profesionist
Va fi aprobat şi un proiect de ordonanţă de urgenţă privind Statutul Lucrătorului Cultural Profesionist. În plus, detaliile referitoare la condițiile și mecanismul de acordare a sumei forfetare vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului. Pe lângă acestea, Guvernul va adopta și un proiect de ordonanță de urgență referitor la Statutul Lucrătorului Cultural Profesionist.
„Scopul prezentei ordonanţe de urgenţă este acela de a stabili fundamentele şi procedurile pentru reglementarea statutului profesional al lucrătorilor culturali profesionişti de pe piaţa muncii din România şi realizarea unui cadru legislativ care să asigure stabilitatea profesională a acestor categorii profesionale prin proceduri clare care să recunoască statutul legal al acestora în formele de ocupare şi de organizare de pe piaţa muncii”, se precizează în nota de fundamentare.
Reformele PNRR
În cadrul reuniunii guvernamentale, se va adopta și un proiect de hotărâre pentru modificarea anexei la HG nr.1235/2022, care privește aprobarea distribuției bugetului aferent reformelor și investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României pentru fiecare coordonator de reformă și/sau investiții.
„Prezentul proiect de act normativ va reglementa realocarea financiară a sumei de 10.030.000 euro, cu care se va suplimenta bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, pentru Componenta 15 – Educaţie, Investiţia 1 din PNRR, respectiv diminuarea bugetului Ministerului Educaţiei cu suma menţionată, de la Componenta 15 – Educaţie, Investiţia 5 din PNRR, beneficiul direct constând în construirea a încă cinci creşe mici în patru municipii reşedinţă de judeţ (Sibiu, Galaţi, Piteşti şi Giurgiu) şi în Sectorul 2 al municipiului Bucureşti, prin încheierea contractelor de finanţare”, se explică în nota de fundamentare.
„Modernizarea şi dezvoltarea Portului Mineralier Galaţi”
De asemenea, prin intermediul unei hotărâri, vor fi aprobați indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Modernizarea și dezvoltarea Portului Mineralier Galați”. Conform notei de fundamentare a proiectului, în urma finalizării obiectivului de investiții se vor crea cheuri modernizate cu o lungime totală de 2.000 m și noi platforme portuare.
Potrivit documentului, „la finalizarea obiectivului de investiţii se vor opera volume sporite de mărfuri şi se vor îmbunătăţi legăturile comerciale de transport ale portului Galaţi cu statele situate în amonte pe Dunăre, dar şi cu statele riverane din bazinul Mării Negre”.
Prin intermediul unei alte hotărâri, Guvernul va decide cu privire la constituirea, aprobarea structurii și modului de funcționare al Comitetului de Supraveghere pentru implementarea și monitorizarea funcționării ulterioare a sistemului de garanție-returnare.
Comitetul, având rolul de supraveghere pentru implementarea sistemului de garanție-returnare și fără personalitate juridică, va funcționa în cadrul autorității publice centrale pentru protecția mediului și va fi compus din reprezentanți ai producătorilor, comercianților și ai autorităților publice cu responsabilități în domeniu.
În cadrul reuniunii guvernamentale se va adopta un memorandum care vizează combaterea evaziunii fiscale în sectorul agroalimentar. De asemenea, va fi aprobat un alt memorandum prin care Executivul va decide constituirea unui grup de lucru interinstituţional care va evalua stadiul implementării Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC) şi va actualiza PNIESC în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2018/1999 privind guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice, scrie Ora De Sibiu.
