Lumea se confruntă cu o puternică criză energetică, provocată de conflictul dintre Rusia și Ucraina, pe fondul deciziei autorităților ruse a opri aprovizionarea cu gaze naturale a Europei. În acest context, liderii statelor membre UE caută soluții pentru atenuarea efectelor crizei, una dintre acestea fiind plafonarea prețurilor energiei, dar decizia nu este unanimă.
Guvernul german a declarat vineri că se opune introducerii unui plafon de preț pentru importurile de gaze naturale la nivel european. În cadrul unei conferințe de presă guvernamentală la Berlin, un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei a declarat că este important să se facă distincția între intervenția guvernelor statelor membre în stabilizarea prețului la gaz în țările lor și propunerea de a introduce un plafon al prețului gazelor la nivelul UE, prin care blocul comunitar ar conveni în comun să plătească doar un preț fix furnizorilor internaționali de gaze.
Lipsă de coeziune la nivelul statelor membre
Purtătoarea de cuvânt Susanne Ungrad și-a exprimat îngrijorarea că un astfel de plafon de preț pentru importurile globale, o idee susținută de 15 țări într-o scrisoare recentă adresată comisarului pentru energie, Kadri Simson , creează riscul ca furnizorii de gaze să direcționeze pur și simplu livrările către alte țări și să provoace penurie în Europa, conform Politico.
„Nu susținem o limită maximă absolută – cu alte cuvinte, un plafon de preț rigid – pentru că există riscul ca atunci să nu mai putem cumpăra suficient gaz de pe piața mondială la acest preț”, a declarat Ungrad. „Acest lucru ar fi contraproductiv, dacă nu ar fi suficient gaz disponibil, pentru că atunci securitatea noastră de aprovizionare nu ar mai fi garantată.”
Deocamdată, Comisia Europeană nu a propus niciun act legislativ care să reducă prețurile la gazele naturale, fie prin intermediul unui preț maxim, fie prin intermediul unui sistem de subvenții. Diferite țări, precum Italia, Polonia și Grecia, au lansat propriile idei de plafonare a prețurilor, care variază de la un preț maxim rigid până la un așa-numit plafon dinamic.
Punctul de vedere prudent al Berlinului a fost subliniat de ministrul german al Climei și Economiei, Robert Habeck, aflat la Bruxelles pentru un summit de urgență al miniștrilor europeni ai energiei. Deși a declarat că ar fi deschis la ideea de a limita prețul importurilor de gaze rusești, lucru sugerat de Comisie, dar care nu a întrunit un sprijin larg în rândul țărilor membre, el a fost mult mai circumspect în ceea ce privește un plafon de preț pentru importurile de gaze naturale lichefiate. Cancelarul german Olaf Scholz și-a exprimat, de asemeneam, la începutul acestei luni opoziția față de un plafon de preț la importurile de gaze.
O scrisoare către Comisia Europeană
Cele 15 state membre (Belgia, Bulgaria, Croația, Franța, Grecia, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia și Spania) au adresat Comisiei Europene o scrisoare în care afirmau că: „Criza energetică începută toamna trecută s-a agravat între timp și provoacă acum presiuni inflaționiste de nesuportat care lovesc puternic la nivelul gospodăriilor individuale și întreprinderilor, plafonarea prețurilor este singura măsură care va ajuta fiecare stat să atenueze presiunea inflaționistă, să gereze așteptările și să furnizeze un cadru în cazul unor eventuale întreruperi de aprovizionare precum și să limiteze beneficiile suplimentare în acest sector. Acest plafon trebuie să fie prioritar”. Plafonul trebuie să fie aplicat în cazul tuturor tranzacțiilor privind gazul natural și nu trebuie să fie limitat la importurile provenind din anumite jurisdicții, poate fi conceput de o manieră în care să fie garantată securitatea aprovizionării și libera circulație a gazului natural în Europa, atingându-ne în paralel obiectivul comun de reducere a cererii de gaze naturale”.
Anna Luhrman, ministru adjunct pentru afaceri europene al Germaniei, a declarat că „dacă introduceți o plafonare a prețurilor, așa cum ar face-o UE unilateral și nu o vor face ceilalți consumatori din lume, atunci livrările de gaz se vor îndrepta către alte piețe și ne vom confrunta cu o penurie de aprovizionare cu gaze naturale”.
La momentul actual, măsurile de urgență vizează obligația statelor membre de a reduce „cu cel puțin 5% consumul de electricitate în orele de vârf și, indicativ, consumul lunar de electricitate cu 10%. Se cere plafonarea veniturilor producătorilor de electricitate provenind din sectorul nuclear și al energiilor verzi, cu plafon fixat la 180 euro/megawatt, diferența între acest nivel și prețul pieței fiind recuperată de stat, care trebuie să redistribuie ulterior suma către consumatorii individuali și cei industriali.
