G20 nu are de ales. Dacă dorește să rămână relevant și să joace un rol vital în furnizarea soluțiilor de care omenirea are nevoie pentru supraviețuirea noastră, atunci trebuie să își reconsidere sensibilitatea geopolitică, scrie Saman Rizwan.
La prima vedere, ediția din acest an a G20 părea a fi un succes. Însă, sub efectul de PR și strângerile de mână prietenoase, G20 este mai fracturat ca niciodată.
Iar incapacitatea sa de a aborda disputele care distrug agenda va duce în cele din urmă la irelevanța și la dispariția blocului.
La urma urmei, lumea se confruntă cu o serie de urgențe concurente. Escaladarea crizei climatice, diverse dezastre umanitare, războiul aparent nesfârșit dintre Ucraina și Rusia și consecințele economice continue ale COVID-19. Toate acestea necesită influența diplomatică a G20 pentru a fi atenuate.
Unde a eșuat G20 de această dată
Dar, din păcate, ediția din acest an a G20 din capitala Indiei a părut mai insipidă decât oricând. Mai mult, lipsită drastic de un avantaj transformator și chiar lăsând blocul pe marginea unui război rece diplomatic.
Și nu numai pentru că invazia Rusiei în Ucraina a creat o falie clară în tot blocul. Nici pentru că angajamentele privind acțiunile transformative în domeniul climei au fost considerate insuficiente.
Ci pentru că G20 nu reușește să abordeze diviziunile geopolitice cataclismice, în special disputele teritoriale din ce în ce mai mari, care destramă structura colaborării internaționale.
Deja în perioada premergătoare summitului din acest an, China a amenințat să deraieze marele moment internațional al președintelui Narendra Modi prin publicarea hărții sale standard din 2023. Aceasta arăta că părți din Rusia și India sunt teritoriu chinezesc.
Problema Chinei se intensifică
Tendințele expansioniste ale Chinei nu sunt o noutate. Dar faptul că vizează India ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru comunitatea internațională.
Modi a afirmat că „G20 nu este locul potrivit pentru a rezolva probleme geopolitice”. Dar membrii G20 reprezintă peste 70% din PIB-ul global și jumătate din populația lumii. Și cuprind primii cinci cei mai mari emițători de CO2.
Acest lucru nu este mai evident decât în Marea Chinei de Sud. Acolo, agresiunea ostilă a Chinei amenință stabilitatea regională și securitatea economică. Regiunea este una dintre cele mai aglomerate rute de navigație din lume, unde se află petrol și gaze naturale în valoare de miliarde de euro.
China creează tensiuni în Asia și întreaga lume
Dar, de zeci de ani, China a făcut tot mai multe eforturi pentru a-și proteja pretenția fariseică de „nouă linii de traseu” asupra întregii Mării Chinei de Sud. Încă o clamează, chiar dacă a fost respinsă de o curte de arbitraj în 2016.
De-a lungul anilor, prezența militară și beligeranța Chinei în regiune au crescut vertiginos.
În ultimele luni, țara a fost acuzată că a construit baze militare pe insulele disputate. Ar fi hărțuit și navele de pescuit și ale pazei de coastă ale țărilor vecine. Iar tensiunile în creștere ar putea deveni cu ușurință mortale.
De exemplu, în 1974 și 1988, China și Vietnamul au avut ciocniri mortale din cauza teritoriilor disputate din Marea Chinei de Sud.
La urma urmei, fără sprijinul națiunilor ASEAN, va fi imposibil să se reducă influența puternică a Chinei în regiune.
Dar mișcarea lui Biden este doar vârful icebergului. Alți membri ai G20 trebuie să creeze noi parteneriate pentru a ajuta ASEAN nu doar să iasă din umbra economică a Chinei. Ci și să se unească în solidaritate împotriva strategiilor de dezbinare ale Chinei.
Acest lucru înseamnă că liderii mondiali trebuie să joace un rol mai important în medierea disputelor de lungă durată care împiedică unitatea în Marea Chinei de Sud.
De exemplu, relațiile dintre Malaezia și Filipine au fost tensionate ca urmare a rezultatului unui controversat caz de arbitraj care implică defunctul Sultanat de Sulu.
Moștenitorii Sulu au primit 15 miliarde de dolari (14 miliarde de euro) după ce Malaezia ar fi încetat să plătească o taxă de închiriere a terenurilor din epoca colonială către Sulu, după ce militanți legați de sultanat au intrat în conflict cu forțele de securitate malaysiene în Sabah în 2013.
Acest articol de opinie a fost publicat pe Euronews.
