Este de doi ani de zile primarului orașului Oradea, o urbe dată mereu exemplu de succes în implementarea proiectelor din fonduri nerambursabile. Cu un buget record de 2,43 miliarde de lei în 2023 și investiții de 1,15 miliarde de lei, anul trecut a adus la lumină primul coridor de mobilitate urbană din România. Acesta a făcut parte din cele 100 de nominalizări din Top 100 Manageri 2023, top publicat în primăvară de Revista Capital.
Primarul Oradiei are 39 de ani
În vârstă de 39 de ani, Florin Birta este unul dintre cei mai tineri primari din România, după ce timp de 4 ani a fost viceprimar în mandatul lui Ilie Bolojan, actual președinte CJ Bihor.
„Am reușit să finalizăm primul coridor de mobilitate urbană din România, respectiv Coridorul Nufărul – Cantemir. Prin acest proiect am reamenajat carosabilul, și trotuarele, am realizat o pistă de biciclete și spații verzi. Avem patru intersecții smart cu supraveghere trafic”, a explicat edilul, vorbind despre cel mai important proiect din 2022, adăugând că acesta s-a intersectat cu un altul, finanțat tot din fonduri UE, o nouă linie de tramvai, prima realizată la nivel național după 1989.
“În ultimii 12-13 ani, am încercat să schimbăm fața orașului nostru, căutând mereu metode să îi facem pe cei care se nasc în Oradea să rămână aici, să nu plece în altă parte. În acest sens, s-a pus mare accent pe accesarea fondurilor europene, iar începând din 2008 am implementat proiecte de peste 650 milioane de euro”, a explicat primarul care a arătat că Primăria Oradea are un buget de investiții pentru anul 2023 de 1, 15 miliarde de lei şi doreşte atragerea de finanţare nerambursabilă în toate domeniile.
Cele mai importante proiecte din carieră
Atunci când a vorbit despre cel mai important proiect din carieră, acesta s-a referit la “rețeaua de pasaje subterane din Piaţa Emanuil Gojdu, cel mai complex obiectiv de infrastructură din ultimii 20 de ani” care conţine şase pasaje rutiere, într-o zonă care este “punctul de întâlnire a peste 80% dintre traseele de tramvai și autobuz din Oradea”.
“Și în acest an, accentul cade pe creșterea calității vieții în toate cartierele orașului și ridicarea standardelor în ceea ce privește serviciile publice”, a mai transmis primarul, vorbind despre reabilitarea sistemului de termoficare urbană, valorificarea energiei geotermale cât şi amenajarea de noi pieţe şi construcţia de cămine studenţeşti.
Pentru următorul deceniu, Florin Birta vede „pași importanți înspre accelerarea digitalizării sistemului public” şi reducerea birocraţiei.
“Nu există o cheie a succesului. Ideal ar fi ca o persoană aflată la început de drum să fie înconjurată de oameni care au deja experiență în domeniu, ca să aibă de la cine învăța și să dorească acest lucru. E nevoie de determinare și multă muncă”, a mai completat edilul.
În ultimii 12 ani, Primăria Oradea a implementat proiecte de peste 650 de milioane de euro, schimbând din temelii imaginea orașului din vestul României.
Prezentăm mai jos și răspunsul complet la întrebările Revistei Capital:
1. Care credeți că este cel mai de succes proiect implementat în 2022?
La nivelul administrației publice locale orădene există foarte multe proiecte implementate cu succes, de care ne mândrim, toate fiind rezultatul unor eforturi și a unei munci comune a colegilor mei din Primăria Oradea. Anul trecut am reușit să finalizăm primul coridor de mobilitate urbană din România, respectiv Coridorul Nufărul- Cantemir. Prin acest proiect am reamenajat carosabilul, și trotuarele, am realizat o pistă de biciclete și spații verzi, am dotat zona respectivă cu mobilier urban și-am intervenit inclusiv la calea de tramvai și la rețelele de utilități de pe întreg traseul. Avem patru intersecții smart cu supraveghere trafic – undă verde tramvaiului, care au crescut viteza de deplasare a acestuia, au fost introduse toate rețelele aeriene în subteran, s-au amplasat 256 de stâlpi de iluminat cu LED și am montat capace autonivelante.
Trebuie menționat că acest proiect s-a intersectat cu un altul, la fel de important, finanțat tot pe fonduri europene. Este vorba despre noua linie de tramvai care vine din Calea Aradului și se întâlnește cu linia de pe Nufărul-Cantemir, aceasta fiind prima linie de tramvai realizată în România, după 1989. Toate liniile de tramvai, atât cea nouă, cât și cea de pe Nufărul-Cantemir au fost înierbate, lucru care a schimbat aspectul întregului bulevard.
2. Care este cel mai mare proiect din cariera dumneavoastră implementat în cadrul instituției în care activați în prezent?
Am pus mereu un accent deosebit pe dezvoltarea și modernizarea infrastructurii rutiere. În acest sens, dacă ar fi să subliniez un proiect anume, aș spune că rețeaua de pasaje subterane din Piaţa Emanuil Gojdu este cel mai complex obiectiv de infrastructură, din ultimii 20 de ani, care se derulează pe raza municipiului Oradea.
Implementarea acestuia, prin realizarea a nu mai puțin de 6 pasaje rutiere, va rezolva deficiențele de trafic care afectează semnificativ transportul public, Piața Emanuil Gojdu fiind punctul de întâlnire a peste 80% dintre traseele de tramvai și autobuz din Oradea, și promovează transportul nemotorizat. De la început, ne-am propus să reorganizăm traficul în zonă separând fluxul de circulație rutieră de cea pietonală și liniile de tramvai.
3. Care sunt proiectele prevăzute pentru 2023?
Primăria Oradea are un buget record pe anul 2023 de circa 2,43 miliarde de lei, din care suma dedicată investițiilor se ridică la aproximativ 1,15 miliarde de lei. Și în acest an, accentul cade pe creșterea calității vieții în toate cartierele orașului și ridicarea standardelor în ceea ce privește serviciile publice oferite cetățenilor.
Anul acesta continuăm cu proiecte extrem de importante pentru comunitate și aș menționa aici lucrările de reabilitare a sistemului de termoficare urbană, etapa a 3-a, întrucât ne dorim să reducem cât mai multe pierderile de energie termică și să le oferim confort sporit orădenilor, mai apoi am reușit să dăm startul lucrărilor prin care valorificăm energia geotermală pentru prepararea agentului termic necesar încălzirii și apei calde de consum și ne concentrăm pe executarea lucrărilor la rețeaua de pasaje. Continuăm, totodată, cu amenajarea celor celor trei mari piațete de cartier Magnolia, Cazaban și Nufărului, dar și construcția a două noi cămine studențești C1 și C2 în campusul universitar. Mai avem două mari lucrări de creștere a performanței energetice în cazul clădirilor celor două mari unități spitalicești din Oradea și multe alte proiecte pe fonduri europene pe care trebuie să le finalizăm până la sfârșitul acestui an. Aș mai menționa aici parcarea de tip park and ride, reabilitarea Pieței Cetate, proiectele de regenerare urbană, realizarea unui incubator de afaceri, realizarea piațetei Independenței ș.a.
4. Care sunt cele mai mari probleme cu care v-ați confruntat în contextul pandemiei?
Criza sanitară care a însemnat o lipsă acută a materialelor de protecție pentru spitalele din Oradea și un număr insuficient de paturi în secțiile ATI. Din fericire, aceasta a fost gestionată corespunzător. În Oradea, spitalele sunt în subordinea Primăriei, astfel că am putut aloca resurse financiare pentru toate unitățile medicale, astfel încât acestea să poată asigura necesarul de materiale sanitare.
5. De ce v-ați lovit în relația cu administrația centrală?
Cred că serviciile oferite de aparatul central trebuie să fie concentrate înspre problemele și nevoile cetățenilor. De multe ori, lucrurile se văd diferit de la nivelul administrației centrale înspre teritoriu și de aici apar neconcordanțe și, poate, uneori și diferende. De exemplu, transferul de la autoritățile centrale de atribuții/competențe în sarcina autorităților publice centrale nu este urmat întotdeauna de transferuri de resurse financiare în echivalent. Mai apoi, utilizarea în continuare de către autoritățile centrale, la selectarea finanțărilor nerambursabile, a criteriului ”primul venit, primul servit” care conduce la finanțarea unor proiecte cu rezultate finale inferioare altora și la proiecte de finanțare cu documentații tehnice realizate în grabă etc.
6. Ce sfat i-ați da unui tânăr care este la început de drum într-o carieră similară cu a dumneavoastră?
Nu există o cheie a succesului. Ideal ar fi ca o persoană aflată la început de drum să fie înconjurată de oameni care au deja experiență în domeniu, ca să aibă de la cine învăța și să dorească acest lucru. E nevoie de determinare și multă muncă. În administrație, cu cât crești în ierarhia pozițiilor, cu atât crește și responsabilitatea. Odată cu asta, e nevoie să fie dispus să aloce timpul necesar pentru a evolua, a performa și a-și face treaba cât mai eficient.
7. Care credeți că vor fi cele mai importante schimbări în domeniul în care activați în următorii 10 ani?
Cred că se vor face pași importanți înspre accelerarea digitalizării sistemului public, astfel încât în următorii 10 ani, instituțiile statului să aibă baze comune de date, iar birocrația să fie cât mai redusă. Astfel, cetățenii își vor putea rezolva problemele în raport cu administrațiile locale fără să se deplaseze la ghișee, decât în cazuri excepționale. La Oradea avem deja platforma Digital Oradea prin care simplificăm procedurile administrative, dându-le oportunitatea orădenilor de-a depune online cereri și reclamații/petiții, de-a face plăți online, de-a înregistra documente și chiar de-a se înscrie în audiențe.
8. Fonduri europene. Ce vă spun aceste cuvinte?
În ultimii 12-13 ani, am încercat să schimbăm fața orașului nostru, căutând mereu metode să îi facem pe cei care se nasc în Oradea să rămână aici, să nu plece în altă parte. În acest sens, s-a pus mare accent pe accesarea fondurilor europene, iar începând din 2008 am implementat proiecte de peste 650 milioane de euro.
Fondurile europene sunt sinonime cu creșterea calității vieții și schimbarea aspectului estetic la toate nivelurile într-o comunitate (stradă, piațetă, cartier, oraș). Din această perspectivă, ne-am concentrat să atragem finanțare nerambursabilă pentru toate domeniile: infrastructură, sănătate, transport, educație, mediu, industrie, cultură și bineînțeles tineret și sport. Tocmai de aceea cred că datorită acestorr finanțări europene reușim să dezvoltăm și să transformăm Oradea într-un oraș pentru generațiile viitoare.
