Așa după cum știe întreaga planetă, pentru Ucraina exportul de cereale este declarat ca fiind vital. Mai mult, se spune că grânele ucrainene sunt exact cele care ar garanta evitarea foametei mondiale.
La umbra acestui argument, în disprețul tuturor tratatelor în vigoare, Ucraina a demarat o serie de acțiuni ce afectează partea românească a Dunărea și a Deltei Dunării fără a consulta partea română.
Prea multă îndrăzeală
În esență, Ucraina, sub pretextul dragării canalului Bâstroe, de fapt a pornit ample lucrări de adâncire a canalului. Țelul ar fi coborârea adâncimii de la 5 la 8,4 metri, poate mai mult, pentru a permite trecerea de nave comerciale de mare capacitate, de peste 25.000 de tdw.
Mai mult, fără nicio o notificare, lucrările au fost extinse și pe partea ucraineană a canalului Chilia și se pregătesc activități de același tip și pentru canalul Sulina.
Prin aceste mișcări, Ucraina forțează conectarea Canalul Bâstroe la Coridorul Transeuropean de Transport Naval, adică la Rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T). Ucraina nefiind membru UE, și cu mici șanse de a adera în următorii doi ani.
O întâlnire de mare importanță
În fine, după luni de zile de când Ucraina face cum o taie capul ca să împingă proiectele sale naționale ca fiind un dat, România s-a sesizat și a organizat de urgență o întâlnire cu părțile ce ar trebui să ia poziție împotriva demersurilor ucrainene, respectiv ai Ministerului Transporturilor, Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor, ai Ministerului Afacerilor Externe, ai Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) și ai administrațiilor fluviale.
Întâlnirea s-a consumat pe 9 februarie, la ora 14. Pe ordinea de zi s-au mai aflat încă două puncte legate tot de demersurile Ucrainei pe Dunăre, respective dorința Kievului de a construi o hidrocentrală Dunăre – Marea Neagră și a unui pod peste Dunăre la Isaccea (Orlivka, pe partea ucraineană).
Concluzii contondente
Infofinanciar a obținut, în exclusivitate, câteva dintre concluziile acestei întâlniri:
- adâncirea canalelor va duce la preluarea unui volum mai mare de apă ,ceea ce va afecta circulația hidro în Delta Dunării, afectând partea de sud a Deltei aflată pe teritoriul României. Din acest punct de vedere trebuie contrată prin folosirea convenției Espoo, pentru că Delta Dunării este rezervație naturală a biosferei, inclusiv cea aflată pe teritoriul Ucrainei. Delta, în ansamblu, este patrimoniu UNESCO.
- Din punct de vedere strategic și economic, se urmărește includerea brațului Chilia în rețeaua transeuropeana de transport. Ucraina nu este membră UE, iar Convenția de la Belgrad din 1948 privind regimul navigației pe Dunare prevede că doar canalul Sulina este deschis navigației internaționale.
- Din punct de vedere economic, adâncirea ar duce la mutarea traficului de nave pe brațul Chilia cu impact negativ asupra AFDJ Galați care administrează canalul Sulina. Din taxele de canal, AFDJ întreține șenalul navigabil pe tot parcursul românesc al Dunării. Diminuarea încasărilor va afecta și sectorul fluvial al Dunării care este inclus în coridorul VII de transport.
- Din punct de vedere military, adâncirea va permite accesul pe brațul Chilia al navelor de razboi de mari dimensiuni, chiar la frontiera cu România. La momentul actual, Flotila de Dunăre deține supremația cu navele fluviale de luptă din înzestrare actuală
Fără aplauze
Felul Ucrainei de a-și promova interesele sfindând buna vecinătate și tratatele internaționale în vigoare se pare că nu a trecut nesesizată la nivelul președinției României. Așa după cum știți, tot pe data de nouă, președintele Zelenski a fost prezent la summitul de la Bruxelles unde a cerut, încă odată, sprijin masiv pentru țara sa.
Presa internațională a remarcat că, la fotografia de grup, moment care chiar se petrecea după ora 14, ora întâlnirii pe care am descris-o mai sus, președintele Klaus Iohannis a fost doua personalitate (după Viktor Orban) care nu a aplaudat prezența omologului de la Kiev…
