Octavian Berceanu, fostul șef al Gărzii de Mediu, a fost invitatul lui Ionuț Cristache în podcastul Hai România de miercuri, 15 martie, acolo unde a vorbit despre Canalul Bâstroe. Acesta spune că lucrările ar fi fost deja finalizate, la cum arată imaginile din satelit, încă de anul trecut. Mai mult, Kievul ar folosi scuza războiului doar să legifereze aceste lucrări făcute împotriva legislației europene și internaționale.
„Canalul s-a făcut deja la cum ne arată imaginile satelitare. Trebuie să fim o prezență în zonă”, a explicat Octavian Berceanu, răspunzând întrebărilor puse de Ionuț Cristache privind Canalul Bâstroe.
Imaginile din satelit arată finalizarea lucrărilor de la Canalul Bâstroe
Octavian Berceanu a explicat că există imagini din satelit începând cu 1984 în această zonă, iar lucrările la Canalul Bâstroe au început încă din anii 2000 și s-au întețit după 2014. Mai mult, se vede în imagini cum cantități foarte mari de aluviuni, „nefirești și nenaturale” au început să se adune la gura de vărsare a canalului. Mai mult, astăzi era ultima zi în care autoritățile de la Kiev trebuiau să trimită oficial invitația autorităților române să verifice canalul, lucru care nu s-a întâmplat.
„Noi cumva trebuie să ne uităm în urmă un pic. Am avut câteva inițiative ale celor din Ucraina legate de acest canal în trecut. Dacă ne uităm pe imaginile satelitare care sunt accesibile și un copil de 12 ani poate să vadă că începând cu anii 2000, în mod special 2014 am avut la gura de vărsare a canalului cantități foarte foarte mari de aluviuni, nefirești și nenaturale. Ne uităm și la gurile de vărsare ale celorlalte brațe și nu vedem acumulările astea. Ne uităm și istoric, avem imagini satelitare din 1984 și vedem că în 20 de ani nu s-a întâmplat nimic. Deodată avem o insulă care se transformă în peninsulă, niște cantități aluvionare care nu aveau cum să ajungă pe Dunăre în mod natural. Ele sunt dezvoltări în urma unor activități antropice, respectiv dragare, adâncire de canal.
Lucrurile astea cu siguranță le-au văzut autoritățile pentru că primesc imagini satelitare la nivel național. Dezvoltarea asta de la insulă în peninsulă și la un nou teritoriu mărginaș gurii de vărsare trebuia să ridice niște semne de întrebare și să nu fim reactivi și proactivi. Demersul ăsta trebuia să se întâmple cel puțin acum 3-4-5 ani de zile. În opinia mea lucrările de adâncire sunt făcute pe Bâstroe. Au ajuns de la 3, 9 m la 6,5 m sau chiar mai departe, la 8,4 m, văzând acele imagini satelitare cu acele depozitele imense de aluviuni de la gura canalului”, a explicat Berceanu.
Mai mult, acesta spune că interesul Ucrainei pentru acest canal este vechi de 15-20 de ani.
„Era un canal, dar ucrainenii nu au dezvoltat în zona respectivă un port din cauza adâncimii mici a canalului, cu toate că exista și această posibilitate, era greu să te pui pe vremea sovieticilor cu crezul lor. Însă sub presiunea momentului și a nevoii de a dezvolta… Dezvoltarea unui port acolo nu este dată de război, acum a devenit o necesitate și s-a accelerat procesul, dar este o viziune care a fost pe masa guvernului din Ucraina de cel puțin 15 ani, 20 aproape”, a mai spus fostul șef al Gărzii de Mediu.
Primele lucrări, finalizate din primăvara lui 2022
Fostul șef al Gărzii de mediu spune că este vorba de o rezervație naturală, importantă la nivel mondial, iar România și UE au eșuat să o protejeze. Mai mult, tot imaginile din satelit arată cum debitul apei a scăzut deja în zonă, în condițiile în care în primăvara anului trecut au avut loc incendieri sistematizate în zonă, iar acest lucru ar fi fost posibil doar dacă canalul ar fi fost adâncit încă de anul trecut.
„România și Europa au eșuat, pentru că vorbim de o rezervație la nivel mondial. E un sit care are anumite condiții pentru că este un patrimoniu mondial. Și Europa era implicată direct, iar organizațiile care protejează Dunărea și Delta sunt la nivel european cel puțin. Mi-a luat un sfert de oră să analizez imaginile satelitare, ca să trag și concluzii.
Vorbim de niște hectare vizibile la suprafața mării, hecatare care se întind ca un con, care au o bază foarte mare și aceste hectare mai sunt și măturate de ape. Niște volume foarte mari care puteau să provină doar din adâncirea sau lărgirea acestui canal, dintr-o intervenție majoră. Eu merg pe adâncire, pentru că aluviunile astea vin din adâncirea. Mai sunt câteva aspecte. Zona de nord a canalului este brăzdată aproape ca o grilă de de incendii. Incendiile alea nu sunt incendii puse de 2-3 țărani din zonă ci suprafețe de zici de hectare sunt incendiate sistematic. Ca să faci această incendiere asta a însemnat că a scăzut nivelul apei pentru că nu ai cum să ai suprafețe de uscat atât de mari. S-au format grinduri, care înseamnă niște zone de mal înconjurate de ape, dar acolo a scăzut și nivelul apei ca să poți incendia acele suprafețe foarte foarte mari.
Asta îmi spune că adâncirea acestui canal are niște repercusiuni vis-a-vis de ecosistemul de acolo. Faptul a fost ars și pârjolit distruge orice ecosistem. Dacă ne uităm tot pe harta satelitară de la NASA când avem fenomenul acesta puternic de incendiere este în perioada de primăvară în 2022. În primăvara lui 2022 acel nivel al apei era extrem de scăzut, în urma unor lucrări. Atunci aveam deja primele lucrări finalizate cu efecte sesizabile în ecosistem”, a mai completat Berceanu.
Războiul, scuza perfectă pentru a legifera canalul
Berceanu este de părere că acest canal este deja finalizat, iar România nu mai poate face nimic în acest sens. Mai mult, războiul a fost folosit drept scuză pentru a da drumul transportului, cu toate că au încălcat legile în vigoare.
„Eu cred că au făcut-o deja, dar se folosesc de acest moment pentru a aduce ceea ce deja s-a întâmplat la lumină și a da drumul transportului. Ele au fost făcute împotriva legislației europene și acum e momentul și scuza, cu scuzele de rigoare, în care să pulseze pe acest subiect și să îl legifereze cumva”, a completat acesta.
„Cumva se vede pe satelit o dâră de nisip care merge spre mare chiar în zona Canalului Bâstroe. N-ai cum să ai deversările astea de aluviuni în cantități atât de mari, mai mari decât brațele Dunării. La vărsare deja s-a creat o peninsulă și merg pe mulți kilometri. Vorbim de cantități foarte foarte mari.
Pe Google Earth Pro, dacă mergem din 1984 până 2004, timp de 20 de ani, nu vedem nici măcar un grăunte de nisp așezat din gura de vărsare. Și din 2004 începe să crească o mică insulă care explodează în 2014 și devine o peninsulă și parte din teritoriu”, a adăugat acesta.
Ce mai poate fi făcut
Octavian Berceanu spune că în prezent nu mai este nimic de făcut în acest context, în condițiile în care lucrările sunt deja terminate. Tot ce se mai poate este să implicăm și UE în această problemă.
„Din păcate sunt puține lucruri care pot fi făcute în momentul de față. Ca să fim activi, ar trebui să avem acces în zona respectivă, să comparăm cu datele satelitare și să atragem și instituțiile europene în acest subiect. Arătăm cu degetul înspre Ucraina, dar aceste incendieri și un management impropriu îl avem chiar în țară, în România, unde zona respectivă e brăzdată de incendii, arată ca Sevastopolul sau ca orice altă zonă de conflict”, a mai transmis acesta.
