Președintele Franței, Emmanuel Macron, oferă o „alternativă” pentru statele înghesuite între SUA și China. Astfel, acesta încearcă să își păstreze rolul de mediator. Emmanuel Macron a ales să nu viziteze niciun partener important, precum Australia, în turneul său în Pacific, dând prioritate actorilor mai mici.
La doi ani după ce Franța a fost expulzată în mod surprinzător din planul de achiziție de submarine navale al Australiei, Franța apare cu o nouă abordare Indo-Pacific. Parisul răspunde criticilor privind strategia sa vagă prin temperarea retoricii, clarificarea priorităților, descentralizarea abordării sale și trecerea la obținerea de rezultate tangibile.
O abordare complet nouă
Turneul președintelui Emmanuel Macron în Pacific de săptămâna trecută a marcat un prim pas pozitiv în vederea restabilirii legitimității zdruncinate a Franței în regiune, în fața provocărilor provocate de mișcările de independență din teritoriile sale de peste mări, a comentariilor incaute care distanțează Europa de o potențială criză din Taiwan și a inițiativelor conduse de SUA, inclusiv acordul privind submarinele nucleare AUKUS cu Australia și Marea Britanie.
Într-o demonstrație diplomatică de forță, Macron a călătorit împreună cu cinci miniștri din cabinetul său recent remaniat și a anunțat deschiderea unei noi ambasade în Samoa, demonstrând angajamentul Franței de a recupera decalajul față de puterile regionale care și-au sporit influența în Pacific în ultimii ani.
Macron a afirmat în mod repetat că administrația sa are voința de a-și asuma responsabilitatea pentru moștenirea istorică a Franței în regiunea Indo-Pacific. În Noua Caledonie și în Vanuatu, Macron a recunoscut brutalitatea epocii imperiale a Franței, referindu-se la o „istorie a aproprierii bogăției și a exploatării populațiilor” și la „un trecut de suferință și înstrăinare”. La Noumea, el a făcut apel la construirea unei căi a iertării prin înființarea unui comitet pentru adevăr și reconciliere pentru a construi o memorie unificată.
El a abordat, de asemenea, mlaștina instituțională din jurul viitorului Noii Caledonii, recunoscând că există încă voci disidente în teritoriul francez după trei voturi la referendum împotriva independenței. El a făcut apel la căutarea unui consens între loialiști, activiști pentru independență și Paris prin discuții privind un nou statut constituțional pentru grupul insular. Macron a semnalat, de asemenea, luarea în considerare a preocupărilor locale prin abordarea eroziunii de coastă și a viitorului industriei de nichel, principalul sector de export al insulelor.
Alternativa lui Macron
Pe parcursul călătoriei, Macron a reafirmat abordarea distinctă a Parisului și aspirația de a-și croi propria cale dincolo de strategiile chineze și americane în Indo-Pacific. În același timp, el a renunțat la referințele ambigue la „autonomia strategică” a Franței și la ambiția de a fi o „putere de echilibru”.
În loc să pledeze pentru o „a treia cale”, Macron oferă acum o „alternativă” pentru țările din regiune. În loc să caute să echilibreze SUA și China, președintele promovează „suveranitatea și independența” statelor din regiune în contextul concurenței geopolitice și al amenințărilor transnaționale, cum ar fi schimbările climatice și criminalitatea maritimă. Această schimbare de retorică temperează o dimensiune arogantă a ambițiilor regionale ale Franței și se aliniază mai realist cu ceea ce Parisul poate oferi în mod fezabil, având în vedere capacitățile sale limitate. Ca urmare, această ajustare ar trebui să sporească credibilitatea poziției sale.
Macron a recunoscut criticile referitoare la disparitățile dintre ambițiile și capacitățile Franței, precum și la o lipsă de priorități clare în trecut. Răspunsul său pragmatic este de a lega strategia indo-pacifică actualizată a țării de pilonii cooperării în materie de securitate și de schimbări climatice, domenii în care Franța poate emite un drept legitim de influență datorită experienței și expertizei sale.
O nouă academie militară
Prezența avioanelor de vânătoare Rafale din cadrul Forțelor Aeriene și Spațiale Franceze care au escortat avionul prezidențial al lui Macron la Noumea, după un exercițiu de antrenament comun cu Forțele Aeriene ale SUA în Guam și Palau, a demonstrat capacitatea Parisului de a desfășura rapid active militare de vârf în regiune. Cu toate acestea, este recunoscut pe scară largă faptul că forțele franceze staționate în Pacific nu dispun de capacități suficiente pentru misiuni de spectru superior, în ciuda modernizării lor continue.
Capitalizând, în schimb, pe competența recunoscută la nivel regional a forțelor armate franceze în domeniul supravegherii maritime și al asistenței umanitare și al ajutorului în caz de dezastre, Macron a anunțat înființarea unei academii militare la Nouméa pentru a pregăti ofițeri din Pacific, precum și o mai bună coordonare a ajutorului în cooperare cu Crucea Roșie. Cu un impuls din partea a 200 de soldați în plus și 150 de milioane de euro (164,7 milioane de dolari) în investiții noi, baza militară franceză din Noumea va pune accentul pe consolidarea capacităților regionale.
De asemenea, este demn de menționat că împreună cu Vanuatu, o țară din Oceania, Macron a lansat un apel comun pentru acțiuni climatice, bazându-se pe Acordul de la Paris din 2015 și pe Agenda de la Paris pentru oameni și planetă din iunie, poziționând Franța ca un susținător al Port Vila și al altor state insulare din Pacific în căutarea justiției climatice, conform sursei asia.nikkei.com.
