Lumea la zi

Erdogan amenințare voalată la adresa Greciei: „Putem veni, pe neaşteptate, într-o noapte”! Revista presei internaționale

Erdogan - sursa foto - playtech.ro
Sursă foto: Playtech.ro

Tensiunile dintre Turcia şi Grecia s-au intensificat în ultimile zile din cauza urmăririi de către Grecia, pe radar, a avioanelor F-16 turceşti, aflate în misiuni NATO. Când Turcia a anunţat că va trimite Alianţei Nord-Atlantice rapoartele radar, ministrul de externe al Greciei a susţinut că avioanele F-16 aparţinând Turciei nu au fost hărţuite.

Potrivit sabah.com.tr, în discursul rostit zilele trecute la Teknofest, preşedintele Recep Tayyip Erdoğan, a avut o ieşire destul de dură faţă de provocările Greciei. Erdoğan a spus: „Grecia, întoarce-te în istorie, dacă mergi mai departe preţul plătit va fi unul ridicat. Avem o singură propoziţie pentru Grecia. Nu uita Izmirul. Nu ne interezează ce aţi ocupat în insule, atunci când va veni timpul, vom face ceea ce trebuie. Ştiţi că spunem că am putea veni, pe neașteptate, într-o noapte”.

Expertul în terorism şi securitate Coşkun Başbuğ a analizat pentru sabah.com.tr ultima situaţie cu Grecia şi declaraţia preşedintelui Erdoğan şi a afirmat că Grecia recurge la aceste provocări ca urmare a sugestiilor venite din partea SUA şi continuă: „Statele Unite doresc ca răspunsul la provocările Greciei să fie dat printr-un atac. Vor ca prin conflictul armat care s-ar declanşa în urma acestui atac să ridice Europa în picioare. Astfel, şi prin declaraţiile Greciei care ar da dreptate afirmaţiilor Turciei, vor să creeze un front împotriva Turciei”.

Londra, abandonată de piețele financiare

Liz Truss devine prim-ministru al unui Regat Unit slăbit economic, cu o inflație de 10% și cu un deficit de cont curent abisal. Și dacă Marea Britanie ar pierde încrederea piețelor și ar fi nevoită să apeleze la Fondul Monetar Internațional, ca în 1976?

Chiar în timp ce Liz Truss prelua funcția de lider al Partidului Conservator luni, 5 septembrie – devenind, prin urmare, prim-ministru al guvernului britanic – ipoteza începea să fie discutată:. „(Această ipoteză) poate părea exagerată, dar nu este o situație fără precedent: o combinație de cheltuieli fiscale agresive, un șoc energetic sever și o liră în scădere puternică a impus asistența FMI în anii 1970”, reamintește Shreyas Gopal, analist la Deutsche Bank, într-o notă publicată luni.

Potrivit Le Monde, pentru moment, ipoteza rămâne improbabilă: „Marea Britanie păstrează mai multe linii de apărare împotriva unei închideri bruște [a pieței financiare]. Însă analistul avertizează că riscurile sunt tot mai evidente.

Guvernul italian publică planul de depășire a perioadei de iarnă

Ministerul italian pentru Tranziţie Ecologică (MITE) a publicat Regulamentul pentru „a realiza imediat economii la nivel european utile pentru a face faţă oricărei tip de întrerupere a furnizării de gaze din Rusia”.

Potrivit La Stampa, printre măsurile preconizate se numără reducerea cu 1 grad a temperaturii adecvate pentru încălzirea clădirilor, de la 17 grade, cu plus sau minus 2 grade de toleranță în cazul clădirilor utilizate pentru activități industriale sau artizanale şi de la 19 grade, cu plus sau minus 2 grade de toleranță pentru restul clădirilor.

„Limitele de funcționare ale centralelor termice – se arată în Regulament –, cu respectarea prevederilor paragrafului 2 al articolului 4 din Decretul prezidențial nr.74/2013, se reduc cu 15 zile în ceea ce privește perioada de aprindere (amânând cu 8 zile data de începerea și avansarea cu 7 zile a datei de încheiere) și cu 1 oră în ceea ce privește durata zilnică de aprindere”. Noile reguli nu se aplică în cazul utilizatorilor sensibili, cum ar fi spitalele, casele de bătrâni etc.

Polonia și România, opinie comună în privința amenințărilor de pe flancul estic

Ministrul polonez al apărării a declarat că Polonia și România împărtășesc aceeași evaluare a pericolelor de pe flancul estic al NATO și caută să vină cu un răspuns comun.

„Consolidarea forțelor armate și creșterea interoperabilității celor două țări este răspunsul nostru comun”, a declarat ministrul Mariusz Błaszczak după o întâlnire de marți cu omologul său român, Vasile Dîncu, la Opole, în vestul Poloniei.

Potrivit thefirstnews.com, referindu-se la detașarea de soldați români în Polonia și polonezi în România, precum și la angajamentul celor două țări în privința unităților de luptă multinaționale ale NATO de pe flancul estic al alianței, Błaszczak a afirmat că așa se construiește interoperabilitatea.

Błaszczak a mai declarat că România susține propunerea Poloniei ca cheltuielile militare să fie exceptate de la procedura de deficit excesiv a UE. Aceeași propunere e susținută și de Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania și Slovenia.

Alegătorii din Chile resping propunerea de Constituție

La prima vedere, respingerea populară amplă a propunerii de nouă Constituţie din Chile pare a fi un deznodământ amar al unui proces care a consumat o energie politică enormă pe parcursul a trei ani. Cu toate acestea, este posibil ca chilienii, deţinători ai celui mai mare venit pe cap de locuitor din America de Sud, să fi scăpat de nelinişti mai grave pe termen lung.

Potrivit www1.folha.uol.com.br, saga a început cu valul de proteste populare din 2019 — care, la fel ca în Brazilia cu șase ani mai devreme, au scos în stradă o nemulțumire clară, îndreptată împotriva guvernului de dreapta, Sebastián Piñera, precum și revendicări difuze.

Ca răspuns, forțele politice ale țării au fost de acord să propună o adunare care să aibă ca scop elaborarea unei noi Carte, care să o înlocuiască pe cea moștenită din vremurile dictaturii militare. În acel context, comitetul ales pentru îndeplinirea sarcinii a manifestat o înclinație considerabilă spre stânga.

Alegerile prezidențiale din 2021 au fost câștigate de tânărul de stânga Gabriel Boric, pe atunci în vârstă de 35 de ani, provenit din mișcările studențești. Acolo s-a rupt preferința pentru nume moderate care au marcat trei decenii de redemocratizare în țară.

Cu toate acestea, stările de spirit chiliene s-au schimbat din nou. Acum, guvernul Boric este cel care se erodează din cauza dificultăților economice post-pandemie, în special din cauza escaladării globale a inflației. Noua Constituție a devenit mai vulnerabilă la atacurile ideologice și, așa cum este cazul astăzi, la campaniile de știri false.