Infofinanciar > Info > Emailuri secrete și propuneri controversate: O rețea de comunicare subterană dezvăluie scandaluri în România și UE
Info

Emailuri secrete și propuneri controversate: O rețea de comunicare subterană dezvăluie scandaluri în România și UE

parlament
sursă foto facebook

În Senatul României s-au adus în discuție propuneri de lege controversate, despre care parlamentarii afirmă că le-au primit prin email, însă sursa acestor propuneri nu este dezvăluită. Deși aceste informații sunt de interes public, Comisia Juridică nu răspunde la solicitări, iar chiar și numerele de telefon ale parlamentarilor, plătite din bani publici, nu sunt considerate informații accesibile publicului conform legislației din România. 

În 2021, o investigație realizată de New York Times a dezvăluit că acordul privind furnizarea a 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-Covid între Uniunea Europeană și Pfizer a fost încheiat în urma unui schimb direct de mesaje între președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și CEO-ul companiei Pfizer, Albert Bourla. Cu toate acestea, în răspunsul la o cerere de informații din partea jurnalistului Alexander Fanta, Comisia Europeană a declarat că nu a identificat nicio comunicare sau document referitor la aceste conversații dintre cei doi oficiali. 

Deficiențe în administrarea comunicărilor 

Ombudsman-ul european, instituția responsabilă cu monitorizarea funcționării instituțiilor Uniunii Europene, a investigat acest caz și a concluzionat că există deficiențe în administrarea acestor comunicări. Chiar dacă mesajele text sunt considerate documente supuse regulilor de transparență conform Regulamentului CE 1049/2001, Comisia Europeană nu le tratează ca atare.  

Drept urmare, s-au emis recomandări referitoare la înregistrarea mesajelor trimise sau primite de către personalul instituțiilor europene. În cadrul Uniunii Europene, comunicările sunt considerate de interes public și sunt înregistrate în evidențele instituțiilor indiferent de suportul utilizat (hârtie, e-mail, mesaje text etc.), în funcție de conținutul lor. În schimb, în România, regulile privind transparența nu se aplică în cazul e-mailurilor sau mesajelor text. 

Amendamentele  

Răspunsurile primite de la Senat, Camera Deputaților și Secretariatul General al Guvernului cu privire la corespondența electronică transmisă către sau de la adrese oficiale au fost similare: responsabilitatea conținutului scris de către parlamentari sau angajați ai guvernului, inclusiv în privința chestiunilor de serviciu, revine exclusiv lor. Această abordare poate genera situații absurde, cum ar fi primirea de propuneri legislative de către legiuitori fără ca cineva să le asume. 

Potrivit Context, în primul exemplu, referitor la amendamentul care propunea instituirea unui prag de 250.000 de lei pentru infracțiunea de abuz în serviciu, președintele Comisiei juridice a Senatului, Cristian Țâgârlaș, a recunoscut public că propunerea de modificare a legii a fost primită de către membrii comisiei prin intermediul emailului, însă a refuzat să dezvăluie sursa acesteia. Potrivit informațiilor de la Radio Europa Liberă, niciun alt membru al comisiei nu a dorit să ofere detalii cu privire la inițiatorul propunerii. Situația s-a repetat în mod similar și în cazul altei propuneri legislative controversate, care viza secretizarea declarațiilor de avere ale angajaților MAI și SRI. 

Punctul de interes s-a concentrat asupra unui amendament care viza scutirea personalului Ministerului de Interne și angajaților Serviciului Român de Informații de obligația de a-și publica declarațiile de avere pe portalul Agenției Naționale de Integritate (ANI). Acest amendament a atras atenția publicului după ce ANI a emis un punct de vedere cu privire la propunerea respectivă. Cu toate acestea, la momentul respectiv, amendamentul nu fusese depus oficial în Parlament. Agenția Națională de Integritate a primit inițial propunerea de la liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu informează Context.