Infofinanciar > Esential > Economia Siriei, la mai bine de un deceniu de război. Statul din Orientul Mijlociu este în colaps din punct de vedere umanitar
Esential

Economia Siriei, la mai bine de un deceniu de război. Statul din Orientul Mijlociu este în colaps din punct de vedere umanitar

Siria- criză umanitară Sursa foto The New York Times
Sursa foto: The New York Times

Economia Siriei se agravează din ce în ce mai mult. La mai bine de un deceniu de la război, statul din Orientul Mijlociu se află în centrul unui amestec de criză economică, conflict și pandemie. Această distrugere economică a statului sirian nici nu poate fi subestimată. De asemenea, Banca Mondială a decis să oprească orice operațiuni și acțiuni în această zonă.

Economia Siriei s-a redus încă din anul 2010 cu peste 60%, iar moneda națională s-a prăbușit complet. Înainte de a începe războiul, un dolar american se tranzacționa la aproape 50 de SYP( nr. lire sterline). Zece ani mai târziu, acesta se tranzacționa oficial la peste 1.250 de SYP, iar neoficial la peste 3.000 de SYP. Această majorare este echivalentă cu o creștere a ratei inflației cu 300% la bunurile de consum.

Economia Siriei a ajuns în colaps

Conflictul din Siria a dus la ceea ce Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați descrie ca fiind „cea ai mare criză umanitară și de refugiați a timpului nostru”.

Criza economică a statului din Orientul Mijlociu nu se datorează în întregime propriilor practici economice defectuoase și corupției din sistem.

De fapt, actuala criză de numerar libaneză a accelerat colapsul economic al Siriei. După ani de proteste antiguvernamentale, de proastă gestionare politică, financiară și de corupție, dar și după o criză bancară cauzată de spirala datoriilor, băncile libaneze au blocat numerarul sirian. În 2020, autoritățile bancare centrale libaneze au impus restricții asupra sumelor de bani lichizi și a transferurilor de numerar pe care persoanele fizice și juridice le puteau scoate sau procesa.

Acest lucru a pus o presiune enormă asupra politicii economice a guvernului sirian aflat în criză și asupra sectorului privat, care timp de decenii a fost legat de instituțiile financiare libaneze. Deși nu a fost legată în mod explicit, fuga băncilor libaneze în 2020 a dus la o creștere cu 200% a ratei inflației lirei siriene. Mai important, lipsa de numerar în Liban a făcut ca guvernul sirian să fie nevoit să navigheze într-un buget național disponibil drastic redus pentru a continua să subvenționeze economia Siriei.

Criza a afectat toate sectoarele de activitate

Un impact secundar al prăbușirii lirei siriene și al crizei de lichidități a fost reducerea numărului de locuri de muncă. Chiar și înainte de război, perspectivele de angajare în Siria erau mai puțin roz, cu 8,6% dintre sirieni fără loc de muncă și 20,4% dintre tineri șomeri. În plus, războiul a distrus complet clasa de mijloc siriană, care reprezenta 60% din populație în anii dinainte de război, dar care astăzi reprezintă doar 10-15%. Sectorul agricol a fost cel mai afectat.

Multe populații strămutate care se bazau pe agricultură înainte de război caută locuri de muncă informale în ferme din comunitățile gazdă din apropiere pentru a-și susține financiar familiile. Cu toate acestea, există foarte puține oportunități pentru persoanele din interiorul taberelor de strămutare. Pandemia nu face decât să accelereze decimarea sectorului informal de muncă din Siria, în special în nord-vestul cel mai afectat, conform rescue.org.

Din cauza acestui colaps economic, a regimurilor de sancțiuni și a unui buget național limitat pentru subvenționarea produselor de bază, cum ar fi pâinea și combustibilul, familiile strămutate și alte gospodării vulnerabile sunt prinse în mijlocul unei crize financiare cauzate de deprecierea rapidă a monedei și de lipsa locurilor de muncă disponibile. Acest lucru înseamnă că este incredibil de greu pentru familiile siriene să se întrețină singure, în special pe fondul unei insecurități alimentare în creștere. Rapoartele din decembrie 2020 descriu familii care așteaptă ore întregi la cozi pentru pâine, ceea ce face ca copiii să lipsească de la școală sau îngrijitorii să lipsească de la serviciu pentru a găsi pâini.

Probleme extrem de mari pentru familii din cauza economiei Siriei

Pe lângă presiunea exercitată asupra capacității familiilor din Siria de a-și asigura rațiile alimentare de bază și obiectele de uz casnic, impactul economic al războiului continuă să genereze preocupări serioase în materie de protecție a copiilor, inclusiv impactul negativ asupra educației. Părinții sunt nevoiți să își retragă copiii de la școală din cauza incapacității de a plăti taxele, iar profesorii nu își primesc salariile. Unii copii merg la școlile din taberele de strămutați, dar ajung acoperiți de noroi, după ce au mers kilometri întregi pentru a ajunge. Multe dintre fetele care abandonează școala sunt grav afectate de căsătoria copiilor.

Nivelul de distrugere a provocat daune semnificative capitalului fizic al națiunii. De la începutul războiului civil, 17,5 % din locuințele națiunii au fost distruse, iar estimările plasează pagubele provocate de conflict asupra infrastructurii la 117,7 miliarde USD. Această sumă reprezintă aproximativ dublul produsului intern brut (PIB) al Siriei în 2010. Acest nivel de distrugere va avea implicații asupra redresării economice a Siriei și asupra creșterii economice pe termen lung.  În ceea ce privește PIB-ul Siriei la nivel global, în momentul actual, acesta reprezintă 0,03% din economia mondială.