În martie 2022, rubla rusă s-a prăbușit. Valoarea la Londra a giganților corporativi Gazprom și Sberbank a scăzut cu 97%. Au început să se formeze cozi la bancomatele din Moscova. Iahturi, echipe de fotbal, vile și chiar cardurile de credit ale oligarhilor au fost confiscate. Rusia s-a prăbușit într-o recesiune majoră. Acesta a fost rezultatul imediat al celei mai extraordinare încercări a Occidentului de a controla economia Rusiei după invazia acesteia în Ucraina.
În centrul acesteia s-a aflat confiscarea activelor valutare oficiale ale statului rus. În special, înghețarea fără precedent a rezervelor de 300 de miliarde de dolari (238 de miliarde de lire sterline) ale băncii centrale. Guvernele occidentale s-au ferit cu precădere să folosească expresii precum „război economic”. Dar cu siguranță a părut că a existat un teatru de luptă financiar cu Kremlinul. A fost mai bine decât alternativa unei confruntări directe între state nucleare. După aproximativ doi ani, acest context economic s-a schimbat destul de mult.
Economia de război a Rusiei
Într-un interviu lung și incoerent din această săptămână, președintele Putin a declarat cu bucurie că Rusia este economia cu cea mai rapidă creștere din Europa. Săptămâna trecută, Fondul Monetar Internațional (FMI) a subliniat reziliența economiei rusești. Atunci când și-a îmbunătățit prognoza de creștere pentru acest an de la 1,1% la 2,6%. Pe baza cifrelor FMI, economia rusă a crescut anul trecut mai repede decât întregul G7 și va face același lucru și în 2024.
Acestea nu sunt doar cifre. Blocajul din Ucraina de anul trecut și așteptarea tot mai mare a unui conflict a fost susținută de remobilizarea economiei Rusiei în favoarea efortului său militar. În special în construcția de linii defensive în estul și sudul Ucrainei. Liderii occidentali susțin că acest model este total nesustenabil pe termen mediu. Dar întrebarea este pentru cât timp se poate susține?
Economia, un sistem de război
Rusia și-a transformat economia într-un sistem de război mobilizat. Cheltuielile militare și de securitate, care reprezintă până la 40% din buget, au revenit la nivelurile din epoca post-sovietică. Alte domenii în care statul sprijină populația au fost reduse. Pentru a compensa finanțarea producției de tancuri, sisteme de rachete și a apărării în Ucraina ocupată.
În plus, în ciuda restricțiilor occidentale asupra petrolului și gazelor rusești, fluxurile de venituri din hidrocarburi au continuat să intre în visteria statului. Petrolierele se îndreaptă acum spre India și China, iar o mare parte din plăți se fac în yuani chinezi, mai degrabă decât în dolari americani.
Ocolirea sancțiunilor
Producția de petrol a Rusiei se menține la 9,5 milioane de barili pe zi, abia în scădere față de nivelurile de dinaintea războiului. Țara a ocolit sancțiunile prin cumpărarea și desfășurarea unei „flote fantomă” de sute de petroliere. Săptămâna trecută, ministerul său de Finanțe a raportat că taxele pe hidrocarburi din ianuarie au depășit nivelurile înregistrate în ianuarie 2022, chiar înainte de invazie.
Fluxul continuu de valută străină în petrolul, gazele și diamantele rusești a contribuit, de asemenea, la atenuarea presiunii asupra valorii rublei. Liderii occidentali sunt ferm convinși că acest lucru nu poate dura, dar îi recunosc impactul. Un lider mondial a declarat recent: „2024 va fi mult mai pozitiv pentru Putin decât am crezut. El a reușit să își reorganizeze propria industrie mai eficient decât am crezut”, conform BBC .
