Infofinanciar > Info > Depozitele de gaze erau ocupate la 60% din capacitate. Ce se întâmplă cu stocul rămas
Info

Depozitele de gaze erau ocupate la 60% din capacitate. Ce se întâmplă cu stocul rămas

Depozitele de gaze erau ocupate la 60% din capacitate. Ce se întâmplă cu stocul rămas
Sursa foto dreamstime.com

La începutul ultimei luni de iarnă, depozitele subterane ale României conțineau aproximativ 1,95 miliarde de metri cubi.

Această cantitate reprezintă 60% din capacitatea totală a depozitelor. Care era de 3,17 miliarde de metri cubi la începutul ciclului de extracție la 1 noiembrie 2023.

Depozitele de gaze erau ocupate la 60% din capacitate

Cu doar trei săptămâni înainte de încheierea oficială a sezonului rece și șapte săptămâni până la sfârșitul ciclului de extracție la 31 martie, previziunile meteorologice indică o vreme mai călduroasă.

Chiar dacă pot apărea câteva episod-două de frig, acestea nu vor afecta semnificativ stocarea gazului. Există posibilitatea ca la încheierea sezonului rece, depozitele să fie ocupate în proporție de 45-50%, adică în intervalul de 1,5 – 1,6 miliarde de metri cubi.

Ion Sterian, directorul Transgaz, indică că gazele stocate, ar urma să fie păstrate de către companiile care le-au depozitat până la debutul următorului sezon rece.

Acest lucru implică, desigur, plata unui tarif suplimentar de stocare, în jur de 4 euro/MWh. Această practică ar putea conduce la o diminuare a agitației cu privire la achiziționarea de resurse de gaz destinate stocării în cursul acestui an, în comparație cu anii precedenți.

Comisia Europeană a impus statelor membre să umple depozitele la cel puțin 80%. Ca o măsură de precauție față de posibilele restricții sau chiar întreruperi ale livrărilor de gaze rusești.

Majoritatea țărilor membre au optat pentru o umplere aproape completă a depozitelor. Au ajuns la un grad de ocupare de 100%.

Ce se întâmplă cu stocul rămas de gaze

Cu o cantitate semnificativă de gaze stocate în depozite, operatorii cu obligații de injecție subterană se vor confrunta cu o nevoie mai redusă de achiziționare a gazelor.

Acest fenomen ar trebui să conducă, în mod obișnuit, la o scădere suplimentară a prețului gazului. O cerere mai mică se traduce, conform principiilor economice, printr-o diminuare a prețurilor.

Trendul de ieftinire a gazului, inițiat încă din a doua jumătate a anului trecut, pare să continue, cu variații semnificative observate în ultimele luni.

Pe piețele regionale, costul unui megawatt-oră (MWh) se situează acum în jurul valorii de 30 de euro. Reprezintă o scădere de zece ori față de anul 2022, anul invaziei ruse în Ucraina.

Unul dintre efectele imediate ale acestei ieftiniri a gazului a fost reluarea producției de îngrășăminte la combinatul Azomureș, după o pauză de mai mult de un an.

România dispune de șapte depozite subterane de gaze, dintre care șase aparțin Romgaz, iar unul este deținut de ENGIE.

Aceste depozite au o capacitate maximă de extracție de până la 29 milioane de metri cubi pe zi. A depășit producția actuală curentă de aproximativ 24 milioane de metri cubi zilnic, conform economedia.ro.