Potrivit lui Cristian Popa, care este membru al Consiliului de Administrație al BNR, atunci când o economie cheltuiește cu aproape 10% din PIB mai mult decât câștigă, aceasta devine foarte vulnerabilă din punct de vedere macroeconomic.
Această afirmație vine în contextul în care România a înregistrat un deficit de cont curent de 26,5 miliarde euro la finalul anului 2022, ceea ce reprezintă 8,9% din PIB, conform datelor publicate de BNR. Aceste cifre sunt mai mari decât cele înregistrate în perioada ianuarie – decembrie 2021, când deficitul a fost de 17,4 miliarde euro. „Situația deficitului extern al României nu a mai arătat atât de rău de la marea criză financiară din urmă cu 15 ani“, a declarat Cristian Popa.
Deficitul de cont curent s-a mai mult decât dublat în ultimii doi ani
„Deşi deficitul trebuie redus treptat pentru a nu induce alte şocuri, în cifre absolute deficitul a crescut de la 11 miliarde de euro în 2020 la 26,5 miliarde de euro în 2022.
Doar 52% din acest deficit este finanţat de fluxuri stabile non-generatoare de datorie, supranumite „sănătoase” cu un motiv, în scădere de la 90% în 2017. Iar intrările de capitaluri pe termen scurt nu sunt mereu pozitive, pentru că duc la aprecierea nesănătoasă a cursului”, a explicat Cristian Popa într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a atras atenția recent că deficitul de cont curent de aproape 10% din PIB este semnificativ și necesită o atenție deosebită. El a amintit de situația dificilă prin care a trecut România după criza financiară din 2008.
Contul curent este un indicator important pentru relația economică a României cu restul lumii, evidențiind intrările și ieșirile de bunuri, servicii, venituri și transferuri curente. În perioada pre-criză, deficitul de cont curent a fost una dintre cele mai mari vulnerabilități ale economiei României, ajungând la un nivel record de peste 13% din PIB, ceea ce a atras sancțiuni din partea piețelor financiare și a agențiilor de rating.
În urma crizei financiare globale din 2008, România a fost nevoită să-și ajusteze politicile economice și să reducă deficitul de cont curent. Astfel, în anii următori, acesta a ajuns la niveluri sub 1% din PIB în 2014.
„Atenție la neatenție”
„Atunci când cursul se apreciază este perceput de populaţie ca o evoluţie pozitivă, însă când la nivel fundamental ai deficit atât de mare, bineînţeles că nu este neapărat de lăudat evoluţia, devine o preocupare şi cere atenţie sporită. Ideea conform căreia cursul este fix nu este corectă.
În plus, aprecierea nu contribuie la rezolvarea problemei, mai degrabă contrariul, o intensifică, importurile devenind mai ieftine şi exporturile mai scumpe. Deci…atenţie la neatenţie”, avertizează Cristian Popa.
În ciuda unui deficit de cont curent de 26,5 miliarde de euro în 2022, România a beneficiat și de intrări importante de investiții străine, care au atins 10,7 miliarde de euro, precum și de fonduri europene în valoare de 7,8 miliarde de euro. În plus, remiterile venite din străinătate, care au o medie de 4 miliarde de euro pe an, au contribuit la compensarea deficitului de cont curent și au menținut cursul de schimb sub pragul de 5 lei/euro, scrie Antena 3 CNN.
