Inflația din zona euro este diferită de cea din Statele Unite, așa cum insistă președintele BCE, Christine Lagarde. Dar blocul se va confrunta în continuare cu multe dintre aceleași tendințe ca și alții, limitând cât de mult posibil creșterea prețurilor. BCE a realizat o reducere a ratei dobânzii în iunie. Argumentând că majorarea prețurilor încetinește spre 2% și că blocul de 20 de națiuni „nu este la fel” ca SUA. Care se luptă cu o inflație neașteptat de încăpățânată. Ceea ce ar putea întârzia reducerea ratei dobânzii în această țară.
Deși numeroasele diferențe subliniază punctul de vedere al lui Lagarde, Europa nu există într-un vid. Iar problemele din SUA vor traversa Atlanticul, chiar dacă în timp și într-o formă mai atenuată, spun economiștii. Două noi sondaje ale BCE publicate vineri relevă contrastul. Unul sugerează că urcarea economică a zonei euro va fi abia peste zero în acest an. Iar altul arată că cele mai mari firme din blocul comunitar se așteaptă la contractarea investițiilor, reduceri de personal și vânzări cu amănuntul slabe.
Decalajul economic al Europei față de SUA
Acest lucru îndepărtează tot mai mult redresarea mult așteptată. Chiar dacă economia pare să fi atins punctul minim, semnele timide de redresare a cererii indică doar o revenire treptată și atenuată. Între timp, creșterea anualizată în SUA a fost de peste 3% în ultimul trimestru al anului 2023. Iar inflația a fost determinată în principal de cerere. „Rămânem convinși că, având în vedere fundalul extrem de diferit al cererii/consumului din zona euro și din SUA, inflația americană determinată de cerere poate să difere în mod sustenabil de inflația din zona euro, determinată în principal de ofertă”, a declarat Davide Oneglia de la TS Lombard.
Într-adevăr, inflația bunurilor este de doar 1,1% în zona euro. Iar datele publicate vineri în Franța și Germania au arătat că prețurile bunurilor manufacturate au redus cifra principală. Economiștii spun că acest lucru se datorează în parte creșterii importurilor ieftine din China. În timp ce comerțul își revine de la niveluri scăzute, cifrele lunare privind importurile arată un salt în comerțul cu China la începutul anului 2024. Având în vedere cererea internă slabă, aceste importuri proaspete sunt dezinflaționiste.
Politica fiscală a SUA
În schimb, cererea de consum din SUA rămâne atât de puternică încât orice import are o putere de preț mai bună. Politica fiscală este un alt factor-cheie în acest decalaj. În timp ce guvernul SUA ar putea înregistra un deficit bugetar de 5,6% din PIB în acest an, cu o nouă creștere în 2025, impulsul fiscal în zona euro se reduce. Deficitul bugetar fiind văzut în scădere la 2,9% în acest an, înainte de o nouă scădere în 2025. Piața muncii este, de asemenea, crucială. Șomajul din zona euro poate fi la un minim istoric. Dar măsurile mai largi de relaxare, care iau în calcul și sub-ocuparea forței de muncă, se situează la aproximativ 11%, față de puțin peste 7% în Statele Unite.
Mai important este faptul că, o mare parte din nivelul ridicat de ocupare a forței de muncă din zona euro este un factor de acaparare de către firmele care se tem de o pierdere de lucrători calificați. În schimb, SUA continuă să creeze noi locuri de muncă mult mai rapid decât se aștepta. De asemenea, ratele ridicate ale dobânzilor tind să se reflecte în costurile locuințelor din SUA mult mai repede decât în Europa. Un motiv esențial pentru care inflația „la adăpost” este de peste 5%.
Creșteri ale prețurilor materiilor prime
Cu toate acestea, Europa va suferi creșteri ale prețurilor materiilor prime la fel ca toată lumea sau poate chiar mai mult. Având în vedere că este un importator net. Energia a fost cea mai mare piedică pentru inflație în acest an. Dar țițeiul a crescut cu 14% de la începutul anului 2024. Iar acest lucru va începe să se adauge la prețuri în a doua jumătate a anului. Chiar dacă prețurile gazelor naturale se mențin în general stabile.
În plus, așteptările privind reducerea mai rapidă a ratelor de dobândă în zona euro au slăbit deja moneda unică. Iar acest lucru crește prețurile bunurilor importate, ridicând astfel prețurile de consum. Slăbirea productivității muncii ar putea, de asemenea, să contribuie la inflația din Europa. Deoarece înseamnă costuri unitare ale forței de muncă mai mari. Care trebuie să se regăsească în cele din urmă în prețurile de consum.
„Nu suntem de acord cu ceea ce a spus Christine Lagarde în ceea ce privește inflația din SUA și decuplarea completă a evoluției inflației din zona euro de cea din SUA. Evoluțiile inflației globale din SUA au condus în mod plăcut evoluțiile din zona euro cu un decalaj de aproximativ jumătate de an. Nu neapărat cifrele lunare exacte ale inflației, dar cu siguranță direcția mai largă a inflației”, a declarat Carsten Brzeski, economist la ING.
Parteneri comerciali
Cu toate acestea, divergența este clară, iar BCE va putea să reducă ratele dobânzilor înaintea Fed. Chiar dacă va fi afectată de aceleași tendințe potrivnice, ceea ce îi va limita capacitatea de a merge singură. „Având în vedere fluxul relativ de date – creștere mai lentă, inflație mai mică, politică fiscală mai strictă – BCE are baza pentru a acționa independent de Fed și pentru a relaxa dobânzile în iunie și poate de mai multe ori în acest an. Cu toate acestea, este posibil să existe limite în ceea ce privește independența BCE față de Fed în timp, în măsura în care zona euro și SUA sunt parteneri comerciali mari unul altuia”, a declarat Deutsche Bank, conform Reuters .
