În ziua de marți, 25 iunie, o delegație a Guvernului de la Chișinău de află în mijlocul primelor negocieri de aderare a Republicii Moldova la UE. Delegația este condusă de către prim-ministrul al Moldovei, Dorin Recean. Întâlnirea cu oficialii europeni are loc la Luxembourg.
Conform unor informații transmise de către Ina Coșeru, preşedintele Comisiei pentru politică externă şi integrare europeană din Republica Moldova, este necesar ca legislația Republicii Moldova să se alinieze cu cea europeană. De asemenea, ea a mai evidențiat faptul că în cadrul conferinței de azi s-a dat stratul unui drum lung, democratic pentru țara sa.
Un început cu gânduri pozitive
„Pornim cu gânduri pozitive, pentru că în tot procesul ăsta am fost susținuți de toate țările Uniunii Europene. Dar așa cum spun eu de ficare dată când am ocazia, România a fost cea mai importantă voce la Bruxelles, pentru a susține Republica Moldova în statul de țară candidată la UE, pentru ca în 2023, Consiliul European să aprobe deschiderea negocierilor.
Astăzi este organizată conferința interguvernamentală care dă startul negocierilor. Asta înseamnă că trebuie să desfășurăm acel screening bilateral, adică evaluarea gradului de aproximare a legislației noastre la cea acquis-ul comunitar (n.r. totalitatea drepturilor și a obligațiilor comune care decurg din statutul de stat membru al Uniunii Europene)”, sunt declarațiile oferite de Ina Coșeru.
Procesul de armonizare
„În cadrul acordului de asociere semnat cu Uniunea Europeană în 2014 am început procesul de armonizare la primele 705 direcții europene. Acum, Bruxelles-ul trebuie să evalueze gradul de armonizare, după care urmează deschiderea negocierilor.
Așteptăm începutul anului 2025 , cu primele capitole care țin de aspecte fundamentale.
Noi am avut o listă de condiționalităti și am lucrat la ele, împreună cu partenerii europeni. Ultimul raport al Comisiei Europeni pe trei condiționalități care țin de: reforma în sectorul justiției, lupta cu lupta cu corupția și de dez(olarhizarea) a fost emis ca fiind un raport pozitiv.
Mai departe, noi suntem avantajați în raport cu Ucraina, pentru că limba română este una dintre cele 24 de limbi oficiale UE și toate direcțiile Uniunii Europene sunt traduse în limba română. Vorbim despre 27.000 de directive.
Celelalte state, cum este și Ucraina, vor trebui să traducă directivele. Asta ține și de resurse financiare uriașe și de timp. Noi avem acest avantaj.”, a mai explicat Ina Coșeru.
România, un bun profesor
„Va trebui să ne mișcăm foarte repede în baza experienței acumulate de România. Am început să stabilim cooperarea, ca și legăturile între parlamentele noastre, între guvernele noastre. Trebuie să învățăm cât mai repede posibil din toate experiențele învățate de România în procesul de integrare.
Întâlnirile de evaluare sau pe screening bilateral vor fi organizate o singură dată, în toamnă, la Bruxelles.
Deja noi facem evaluare internă pentru fiecare minister din Republica Moldova, după care vor fi elaborate rapoarte care vor fi prezentate la Bruxelles, partenerilor europeni.
Uniunea Europeană va evalua gradul de aproximare a legislației astfel încât noi să începem de acolo de unde suntem, nu de la zero.
Dar, avem directive care au fost deja abordate în procesul de implementare a corpului de asociere și va trebui Uniunea Europeană să precizeze unde ne situăm, noi, acum”, a mai detaliat preşedintele Comisiei pentru politică externă şi integrare europeană din R. Moldova.
Aprobare din partea statelor
În data de 21 iunie a acestui an, Consiliul European a transmis faptul că statele membre ale blocului comunitar au fost de acord cu începerea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova. Cele două țări au primit statutul de candidat în 2023.
Tot în acea zi, Maia Sandu, președinta Moldovei, a semnat un decret. Acesta vizează instituțiile din Republica Moldova care sunt implicate în negocieri. Pe 20 octombrie, în același timp cu alegerile prezidențiale în care Maia Sandu va candida pentru un nou mandat, va avea loc și un referendum în care cetățenii Republicii Moldova vor decide dacă susțin sau resping orientarea europeană a țării.
Ucraina, mulțumită de negocieri
Și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că este mulțumit de începerea negocierilor de aderare.
„Generații întregi de oameni își realizează visul european. Ucraina se întoarce în Europa”, a declarat președintele Volodimir Zelenski.
Mai multe țări pe listă
Moldova și Ucraina se numără printre multele țări care aspiră la statutul de membru al UE și se află în diferite stadii ale procesului de aderare. Pe listă se mai află Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia și Turcia.
Turcia a primit statutul de țară candidat în anul 1999. Negocierile cu acest stat au început în anul 2005. Însă nu s-au încheiat nici în prezent.
Ultima țară a fost admisă în UE în 2013. Mai exact, este vorba despre Croația. România și Bulgaria au aderat în 2007, informează psnews.ro
