Infofinanciar > Lumea la zi > Contraste în aria economică! Germania, performanțe slabe față de zona euro din sud
Lumea la zi

Contraste în aria economică! Germania, performanțe slabe față de zona euro din sud

Contraste în aria economică! Germania, performanțe slabe față de zona euro din sud
sursa foto arhiva companiei

Ritmul de creștere din sud creează o economie cu două viteze în zona euro. Performanțele înregistrate de Italia, Spania, Portugalia și Grecia contrastează puternic cu stagnarea din Germania

Cele mai mari patru economii din sudul Europei au depășit Germania cu aproximativ 5% din 2017, subliniind redresarea cu două viteze a regiunii după șocurile recente.

Italia, Spania, Portugalia și Grecia au adăugat împreună peste 200 de miliarde de euro la produsul intern brut, mai mult decât întreaga economie portugheză, în termeni ajustați în funcție de preț în ultimii șase ani.

În timp ce PIB-ul Germaniei a crescut cu doar 85 de miliarde de euro, potrivit unei analize realizate de compania de consultanță Capital Economics pentru Financial Times.

Economia Germaniei

Economia Germaniei abia a crescut de la pandemia de coronavirus din 2020, după ce o încetinire bruscă a vastului său sector manufacturier a fost exacerbată de creșterea prețurilor la energie de la invazia Rusiei în Ucraina.

În schimb, țările din sudul Europei au fost impulsionate de o revenire a turismului în urma ridicării restricțiilor impuse de pandemie, precum și de expunerea lor mai redusă la încetinirea producției și la pierderea gazului rusesc ieftin.

Andrew Kenningham, economist șef european la Capital Economics, a declarat că producția celor mai mari patru țări din sudul Europei este „acum cu peste 5% mai mare” decât cea a Germaniei.

Dar creșterea accelerată din 2017 a inversat doar parțial terenul pierdut de la criza financiară din 2008, după care multe economii de la „periferia” zonei euro au suferit crize bancare și au avut nevoie de salvarea datoriilor.

„Zonele „periferice” erau cu 20% mai mari [decât Germania] înainte de criza financiară globală”, a adăugat Kenningham.

Economia cu două viteze din zona euro

Performanța relativ superioară a țărilor din sud pare să fi ajutat Banca Centrală Europeană să mențină un consens larg în ceea ce privește calendarul potențialelor reduceri ale ratelor dobânzilor, a spus el, majoritatea celor care stabilesc ratele indicând că este posibil ca acestea să înceapă în iunie, dacă presiunile asupra prețurilor continuă să scadă.

„Spre deosebire de cea mai mare parte a ultimului deceniu, economiile sudice nu au nevoie în mod evident de o politică monetară mai relaxată decât cele centrale”, a spus Kenningham. „Dacă este ceva, s-ar putea ca opusul să fie adevărat”.

Economia cu două viteze din zona euro a contribuit, de asemenea, la reducerea diferenței dintre ceea ce costă împrumuturile țărilor din sudul Europei în comparație cu Germania. Diferența dintre randamentele obligațiunilor pe 10 ani din Italia și Germania, un indicator atent urmărit al stresului financiar – s-a scufundat recent la cel mai scăzut nivel din 2021.

Cele mai puternice economii din UE

Se așteaptă ca țările din sud, inclusiv Italia și Spania, a treia și, respectiv, a patra cea mai mare economie din zona euro, să continue să aibă performanțe superioare în acest an, deoarece continuă să înregistreze o creștere solidă, în timp ce Germania și alte economii din nord, cum ar fi Austria și Olanda, rămân blocate într-un impas.

Kenningham a declarat că se așteaptă ca, în mod colectiv, cvartetul să se extindă cu 1% mai mult decât Germania între sfârșitul acestui an și 2026. Dar el și alți economiști se îndoiesc că această tendință va continua mult dincolo de acest punct.

Un studiu recent realizat de banca olandeză ING a constatat că Austria, Belgia, Franța și Olanda și-au pierdut competitivitatea costurilor forței de muncă din cauza creșterii rapide a salariilor din ultimii patru ani, în timp ce aceasta s-a îmbunătățit în Italia, Spania, Grecia și Irlanda ca urmare a creșterii productivității. Competitivitatea forței de muncă din Germania a rămas stabilă.

Un alt factor este fondul de redresare al UE, în valoare de 800 de miliarde de euro, a cărui combinație de granturi și împrumuturi ieftine în schimbul unor reforme structurale care să stimuleze creșterea economică a avantajat în mod predominant țările din sud. Italia și Spania sunt primul și al doilea cel mai mare beneficiar al fondului.

Rafael Domenech, economist șef al băncii spaniole BBVA, a declarat că creșterea Spaniei a fost sporită de imigrația ridicată care a sporit forța de muncă cu 1,1% anul trecut. Dar a avertizat: „Având în vedere investițiile scăzute ale Spaniei în raport cu populația în vârstă de muncă și [o scădere așteptată a] creșterii productivității, mă îndoiesc că această diferență de creștere ar putea continua în viitor.”

Previziuni de creștere pentru economia UE

Săptămâna trecută, cele mai importante cinci institute de cercetare economică din Germania au redus previziunile de creștere economică a țării lor pentru 2024 de la 1,3 la 0,1 la sută. Dar au prognozat că anul viitor creșterea va reveni la 1,4%.

Yannis Stournaras, șeful băncii centrale a Greciei, a declarat pentru FT că o mare parte din performanța recentă a țărilor din sud se datorează „ajustării modelului de afaceri al Germaniei la noile realități”, cu o energie mai scumpă și exporturi mai mici către China, dar a adăugat: „Nu cred că acest lucru este permanent”.

Un alt factor care a cântărit asupra creșterii germane a fost înăsprirea bruscă a politicii fiscale pentru a reduce deficitul bugetar al guvernului aproape de 2% anul trecut, pentru a respecta revenirea la regula restrictivă a frânei datoriei țării.

În schimb, țările din sud au menținut o poziție fiscală mai favorabilă, deficitul bugetar al Italiei crescând la 7,2% anul trecut.

Italia intenționează să limiteze cheltuielile pentru a respecta normele fiscale recent restabilite ale UE, ceea ce înseamnă că se așteaptă ca performanța sa superioară să se estompeze. Kenningham a declarat că aproape toată creșterea Italiei din 2019 a provenit din stimulentele fiscale costisitoare „superbonus” care au stimulat construcțiile private, dar reducerea schemei a făcut ca această expansiune să fie „nesustenabilă”.