În contextul în care România a fost zguduită la propriu în ultima perioadă de seisme cu diferite intensități, românii se întreabă pe bună dreptate, cât rezistă clădirile din România în cazul în care un cutremur asemănător celui din 1977 ar lovi din nou țara noastră.
După ce întreaga suflare a mapamondului a văzut cum clădirile din Turcia au fost făcute una cu pământul în urma seismelor din luna trecută, în mentalul colectiv al societății noastre și-a făcut loc temerea potrivit căreia un cutremur cu aceeași intensitate ar reduce majoritatea clădirilor la un morman uriaș de moloz.
Cât de sigure sunt clădirile din România post-decembristă
Îngrijorările au fost accentuate și de faptul că în județul Gorj, seismografele au înregistrat activități ale plăcilor tectonice care s-au mișcat cu o intensitate de 5,7 grade pe scara Richter. Agitația gorjenilor a avut ecou și în Capitală unde bucureștenii și-au reamintit efectele cutremurului din 1977, fiind de altfel și un reper al epocii contemporane în materie de activitate seismică. În aceste condiții, experții atrag atenția că nu cutremurul în sine ar reprezenta o amenințare serioasă asupra integrității fiecăruia dintre noi, ci clădirile prost construite, pe repede înainte, pe principiul ”las că merge și așa”.
Deși, la nivel de Capitala, primăria a demarat un proiect de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, refacerea structurilor vechi lipsește cu desăvârșire. Să luăm de exemplu anul 2021, în acel an, primăria a demarat lucrările de consolidare la un singur imobil, unul singur, potrivit hotnews.ro.
În contextul ultimelor activități seismice, au fost reactivate miturile potrivit cărora ar fi mult mai indicat să locuim în blocuri de patru și nu de zece etaje sau, că nu doar clădirile construite între cele două Războaie Mondiale sunt prost realizate ci și cele ridicate aproximativ cinci decenii mai târziu în perioada post-decembristă.
Sfaturile rectorului Universității Tehnice de Construcții București
Rectorul Universității Tehnice de Construcții București, UTCB, Sorin Văcăreanu într-un interviu acordat pentru panorma.ro a radiografiat principalele amenințari pe care le ridică un cutremur demn de luat în considerare, având ca punct de plecare cel din 1977.
În primul rând aflăm că înălțimea unei clădiri nu contează atât de mult.
„Observația asta cred că vine după experiența lui ‘77, când majoritatea clădirilor care s-au prăbușit în București au fost clădiri cu regim mare de înălțime. Clădirile cu regim mediu și mic au avut mult mai puțin de suferit. Dar principalul motiv nu a fost numărul de etaje, cât lipsa totală de pregătire la cutremur a celor cu regim înalt.
Cu cât sunt mai înalte clădirile, cu atât sunt mai flexibile, să zicem, având niște caracteristici care rezonează cu o mișcare a terenului care este mai legănată, deci nu una foarte agitată. Se creează un fenomen apropiat de rezonanță. Ingineria din ziua de azi ia în considerare lucrul acesta și, chiar dacă avem niște clădiri care pot să ajungă aproape de rezonanță cu mișcarea terenului, face astfel încât să preia această comportare în condiții de siguranță”, a declarat rectorul UTCB.
În privința clădirilor din Capitală, profesorul a precizat că pentru a se efectua o consolidare temeinică a clădirilor cu risc seismic ridicat este necesar ca oamenii să-și părăsească locuințele, ceea ce este puțin cam greu de realizat.
Procedurile de consolidare a clădirilor cu risc seismic
„Dacă e vorba de o clădire la care intervenția pentru consolidare este masivă, atunci oamenii trebuie evacuați obligatoriu. Dau exemplul blocurilor de locuințe multietajate din București. Elementele orizontale, planșeele au fost refăcute în totalitate, elementele verticale au fost adăugate, adică perete de beton armat.
Dar este imposibil ca viața să continue acolo pe parcursul unor astfel de lucrări. În primul rând, utilitățile se întrerup, orice condiție de confort, de trai rezonabil într-o astfel de clădire este anulată.
În schimb, dacă este vorba de o clădire unde intervențiile sunt localizate, nu e nevoie să evacuezi. Dar clădirile care sunt încadrate acum în risc seismic 1 și pentru care se dă soluție de consolidare sunt în general din categoria acestor clădiri care au nevoie de intervenții masive, atât la elementele orizontale, cât și verticale.
Și în rândul clădirile publice, școlile, spitalele consolidate au fost evacuate. E adevărat, s-a lucrat pe tronsoane, cum s-a redat în funcțiune un tronson, s-a trecut la un altul”, a adăugat Radu Sorin Vacăreanu.
Ce trebuie avut în vedere la achiziționarea unei locuințe
De asemenea, rectorul UTCB-ului a precizat și care sunt pașii de urmat atunci când se achiziționează o locuință de exemplu:
„Cel mai bine ar fi să aveți cu dumneavoastră un inginer care să ceară cartea tehnică a clădirii. Dacă e vorba de o clădire nouă, obligatoriu trebuie să aibă carte tehnică.
Dacă este vorba de o clădire veche, cel mai probabil ea nu va exista, dar bineînțeles, opinia unui inginer care are o experiență – aici mă refer la un expert tehnic, un verificator, cineva care să aibă un atestat profesional este foarte importantă. Dacă vreți mai mult decât o opinie tehnică, în lipsa cărții tehnice, atunci se poate solicita o expertiză.
Expertiza privește clădirea în ansamblul său. Dacă dumneavoastră cumpărați într-o clădire unde există deja niște proprietari mutați acolo, trebuie să aveți și acceptul lor, pentru că expertul va putea face o expertiză doar dacă va avea acces în toate spațiile din clădirea respectivă. Lipsa accesului în toate spațiile atrage după sine imposibilitatea de a finaliza expertiza tehnică.
El trebuie să intre să se convingă că nu au apărut modificări făcute de proprietari în ceea ce privește dispunerea elementelor structurale, nestructurale… Această posibilitate de a intra în toate spațiile e extrem de importantă”, conchide rectorul UTCB citat de panorama.ro.
