Republica Moldova rămâne al doilea cel mai afectat stat, după Ucraina, ca urmare a războiului declanșat de Rusia.
Asta o spun atât oficialități de la Chișinău, cât și de la Bruxelles.
În primele luni de război, Republica Moldova a trecut printr-o puternică criză economică și energetică, iar pe parcursul anului 2023 a fost și continuă să fie, așa cum remarcă analiștii politici, ținta unui război hibrid purtat de Moscova împotriva autorităților proeuropene de la Chișinău.
Republica Moldova, afectată serios
Războiul din Ucraina a afectat Republica Moldova încă de la început. Chișinăul și-a pierdut o bună parte din piețele din est, exporturile s-au redus, produsul intern brut a scăzut anul trecut cu 6 procente, iar inflația a depășit 30%.
În plus, acum un an, Rusia a încetat să mai livreze gaze în Republica Moldova, iar centrala termoelectrică de la Cuciurgan, situată în regiunea transnistreană care este controlată de Moscova, a refuzat să mai vândă curent electric Chișinăului. După aceste crize multiple, anul 2023 a adus o anumită stabilitate în economie.
Chișinăul a început să procure gaz de pe alte piețe decât cea rusă, la un preț mai avantajos decât cel solicitat de Moscova, iar deficitul de curent electric a fost acoperit de livrările din România. Totuși, și pe parcursul anului curent, Republica Moldova a continuat să fie ținta unui război hibrid purtat de Kremlin.
Atacuri hibrid
A luat amploare propaganda antieuropeană, s-au multiplicat atacurile împotriva autorităților proeuropene de la Chișinău, iar partidele proruse au încercat pe toate căile, inclusiv prin proteste violente, să debarce actuala putere, care promovează o politică orientată spre Occident. Până acum, guvernarea de la Chișinău a reușit să facă față acestor provocări.
Maia Sandu, președintele Republicii Moldova: ”Am văzut și încercări de organizare a protestelor violente, finanțarea oamenilor care ieșeau la aceste proteste; și aici am putut să facem față acestor provocări care veneau din partea Kremlinului. Rămâne în continuare problema dezinformării și a propagandei, care este o problemă complicată. Dar și aici încercăm să facem eforturi pentru ca să putem să protejăm cetățenii mai bine. Nu ne putem relaxa. Deci trebuie să fim în continuare vigilenți. Noi, aici, acasă, trebuie să ne decidem soarta, nu să lăsăm pe cineva de la Moscova să ne spună cine trebuie să ne conducă țara și cum trebuie să se dezvolte țara noastră”.
