Un grup de cercetători de la Stockholm Environment Institute au dat publicității un material în care își exprimă îngrijoarea vizavi de noul Parlament european. Mai precis de lipsa unor linii generale vizavi de schimbările climatice în agendele noilor parlamentari. Pe scurt, cei de la Stockholm Environment Institute cred că deciziile politice necesare luptei împotriva încălzirii globale, să spunem, ar pute fi lsate pe planul secund. Acest lucru este considerat inacceptabil.
Măsuri imediate
Politicile la nivelul UE sunt în prezent periculos de inadecvate pentru a proteja viețile și mijloacele de subzistență europene de majoritatea amenințărilor potențial catastrofale care vor plana asupra Europei în următorii ani și decenii.
Există însă soluții, dacă se iau măsuri curajoase în următoarele domenii:
- Protejarea și refacerea ecosistemelor marine și de coastă prin reducerea la minimum a presiunilor exercitate de pescuitul excesiv, scurgerile agricole și alte activități industriale, pentru a evita degradarea dezastruoasă a ecosistemelor marine.
- Conservarea și refacerea pădurilor europene prin Legea privind refacerea naturii, adoptată recent, pentru a proteja ecosistemele europene și numeroasele lor servicii de care depind în mare măsură economia europeană și societatea în general.
- Să valorificăm politica agricolă comună pentru a consolida stimulentele și certitudinea politică în vederea transformării și adaptării sectorului agricol european la căldură extremă și secetă.
- Să consolideze gradul de pregătire al sistemelor și resurselor de asistență medicală pentru a face față impactului valurilor de căldură asupra populațiilor vulnerabile și a lucrătorilor în aer liber, în special în sudul Europei.
- Consolidarea investițiilor în adaptarea la schimbările climatice în străinătate. Acest sprijin va fi, de asemenea, esențial pentru reducerea riscurilor climatice în cascadă care își au originea dincolo de frontierele externe ale Europei.
Având la îndemână acest ansamblu cuprinzător de dovezi și sfaturi științifice, factorii de decizie europeni trebuie să reziste tentației de a adopta o abordare de tip tunel și de a se concentra doar asupra riscurilor pe termen scurt, ci mai degrabă să abordeze schimbările climatice ca pe o amenințare sistemică la adresa economiei, societății și capitalului natural al Europei.
Fără amânări
Aceste cereri au fost deja transmise pritr-o scrisoare deschisă adresată organismelor legislative ale UE. Comunitatea științifică a făcut astfel apel la factorii de decizie politică. Ca ei să inverseze cursul actual de retragere de pe agenda de mediu a UE:
”UE avertizează că „tacticile de amânare” au făcut „foarte dificilă” încheierea unui acord privind ”tratatul plastic”.
Acțiunile întreprinse de viitorul grup de legislatori aleși și de funcționari numiți vor determina nivelul de prejudicii și daune pe care cetățenii europeni vor trebui să le suporte în următoarele decenii.
Este esențial ca factorii de decizie europeni să aibă o viziune pe termen lung.
Deciziile și acțiunile pe care le iau astăzi vor bloca viitorul copiilor noștri pe o anumită cale. Numai factorii de decizie politică de astăzi se pot asigura că această cale ne duce spre o lume care poate susține o ordine socială funcțională și viața umană”.
Țapul ispășitor: exemplul Franței
În Franța, „republicanii sunt în curs de a urma linia de extremă dreapta. O linie foarte populistă, din motive electorale”, spune și Anne Bringault, directoare de programe la Climate Action Network.
Și o parte a dreptei tradiționale, reunită în cadrul grupului PPE, s-a alăturat extremei drepte în reticența sa. În special în ceea ce privește chestiunile legate de biodiversitate. Chiar și cele legate de criza agricolă. Dar mai puțin în ceea ce privește problemele legate de climă, energie și transporturi.
„Ei dau vina pe Pactul Verde pentru toate problemele cu care se confruntă toate meseriile. Deși nu asta este cauza problemelor”, adaugă Bringault.
Chiar și o parte a grupului Renew din Parlamentul European pare să aibă aceeași strategie. „Chiar și membri ai majorității prezidențiale franceze au dat înapoi” în privința unor măsuri agricole, notează Anne Bringault.
Așa cum se știe, în urmă cu câteva luni, fermierii au organizat manifestații în mai multe țări din UE.
Răspunsul Celor 27 a fost de a da înapoi de la o serie de măsuri de mediu. Cele care limitau impactul agriculturii intensive asupra mediului și a climei. Deși problema protecției mediului nu este principala preocupare a agricultorilor, ei înșiși suferă.
