Unii observatori s-au grăbit s-o anunțe foarte devreme. Alții nu au vrut să recunoască. Într-un interviu acordat săptămânalului britanic „The Economist”, comandantul șef al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, a declarat tranşant: contraofensiva majoră începută în iunie nu a avut efectul dorit. Eșecul contraofensivei.
Zalujnîi consideră că nu va exista „probabil nicio pătrundere adâncă și frumoasă”.
Eșecul contraofensivei. Ucraina, în impas
Joi, 2 noiembrie, Kremlinul a respins termenul de „impas”, considerând că „Rusia își continuă fără încetare operațiunea militară specială” și că „toate obiectivele stabilite ar urma să fie atinse”.
Valeri Zalujnîi, liderul acestei contraofensive care a înaintat doar 17 kilometri în aproape cinci luni, se teme acum deschis şi el de un impas care va avantaja Rusia și compară conflictul cu „primul război mondial”.
Mai multe erori
În interviul pentru „The Economist”, generalul Zalujnî recunoaște mai multe erori în planificarea și desfășurarea contraofensivei. El admite că inițial a crezut că a provoca suficiente pierderi Rusiei ar oferi Ucrainei un avantaj.
„Rusia a pierdut cel puțin 150.000 de oameni”, estimează el. „În orice țară, astfel de pierderi ar fi pus capăt războiului”.
Dar, presupunând că această cifră este exactă, nu în Rusia, care din punct de vedere istoric are obiceiul de a sacrifica un număr mare de soldați pentru a-și atinge scopurile, ca în timpul primului și celui de-al doilea război mondial.
Nu e după manual
„Conform manualelor NATO și calculelor pe care le-am făcut, patru luni ar fi trebuit să fie suficiente pentru ca noi să ajungem în Crimeea, să luptăm acolo și să ne întoarcem”, explică el. Oamenii săi au fost, dimpotrivă, frânați de liniile de apărare extrem de eficiente ale Rusiei și nu au putut să se stabilească durabil pe malul stâng al Niprului.
„La început, am crezut că e o problemă cu comandanții noștri, așa că i-am schimbat pe unii dintre ei”, explică Zalujnîi. „Atunci m-am gândit că soldații noștri nu sunt adaptați misiunii lor, așa că i-am transferat pe unii în anumite brigăzi”, adaugă el. Dar în zadar.
De fiecare dată când trupele ucrainene au încercat să avanseze, au fost întâmpinate cu artilerie, drone și câmpuri de mine împrăștiate pe câmpul de luptă, tehnologia modernă împiedicând orice operațiuni secrete. „Vedem tot ce face inamicul și el vede tot ce facem noi”, rezumă generalul.
Nevoia de un salt tehnologic masiv
Pentru Valeri Zalujnîi, un salt tehnologic masiv este, prin urmare, esențial pentru a ieşi din „impas”. Ofițerul cere inovație în domeniile dronelor, războiului electronic, capabilităților anti-artilerie și echipamentelor de deminare, inclusiv noi soluții robotice.
Deşi comandantul-șef se declară „recunoscător” pentru livrările de arme occidentale, regretă că uneori au ajuns prea târziu pentru a face o diferență reală.
Rachetele cu rază lungă de acțiune şi tancurile „ne-ar fi fost deosebit de utile anul trecut”, pentru a valorifica succesul contraofensivelor de la Harkiv și Herson, spune el. „Dar au sosit abia anul acesta”.
Dar generalul ucrainean nu se ascunde în spatele acestor întârzieri. „Este important să înțelegem că acest război nu poate fi câștigat cu armele generației trecute și cu metode depăşite”, insistă el. „Vor duce inevitabil la întârzieri și, prin urmare, la înfrângere”. După părerea lui, tehnologia va face diferența în acest război.
Războiul de ani de zile
Între timp, Valeri Zalujnîi vrea să facă totul pentru a împiedica un război de tranșee. „Cel mai mare risc (cu această opțiune) este ca războiul să dureze ani de zile și să epuizeze statul ucrainean”, subliniază el.
Spre deosebire de Rusia, Ucraina nu are un rezervor uman aproape nelimitat. Dacă saltul tehnologic nu se produce rapid, „mai devreme sau mai târziu, ne vom da seama că pur și simplu nu avem destui oameni cu care să luptăm”, conchide ofițerul.
